MENIU

Summitul NATO, la final | Șefii de stat: „Am suspendat orice cooperare practică civilă şi militară cu Rusia”

Summitul NATO

NATO este o alianţă defensivă şi va continua să depună eforturi pentru pace, securitate şi stabilitate în întreaga zonă euro-atlantică, se arată în comunicatul final al summitului Alianţei nord-atlantice desfăşurat luni la Bruxelles.

Şefii de stat şi de guvern participanţi la summit asigură că rămân "ferm angajaţi faţă de Tratatul de la Washington" (fondator al NATO), inclusiv în privinţa faptului că "un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor, aşa cum este înscris în Articolul 5" al tratatului.

"Ne confruntăm cu ameninţări cu mai multe faţete, cu o concurenţă sistemică din partea puterilor autoritare care încearcă să se afirme, precum şi cu provocări în creştere pentru securitatea ţărilor noastre şi a cetăţenilor noştri, din toate direcţiile strategice. Acţiunile agresive ale Rusiei reprezintă o ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice; terorismul în toate formele şi manifestările sale rămâne o ameninţare persistentă pentru noi toţi. Actori statali şi nestatali subminează ordinea internaţională bazată pe reguli şi încearcă să submineze democraţia din întreaga lume. Instabilitatea observată dincolo de graniţele noastre favorizează, de asemenea, migraţia neregulată şi traficul de persoane", constată participanţii la summit.

Comunicatul enumeră între provocări "influenţa crescândă şi politicile internaţionale ale Chinei", asigurând că aliaţii vor "interacţiona cu China pentru a apăra interesele de securitate ale Alianţei", precum şi "ameninţări cibernetice şi hibride, alte ameninţări asimetrice, inclusiv campanii de dezinformare, utilizarea rău intenţionată a tehnologiilor emergente şi a unor tehnologii perturbatoare din ce în ce mai sofisticate".

În acelaşi timp, "progresele rapide în spaţiu ne afectează securitatea", proliferarea armelor de distrugere în masă şi "erodarea arhitecturii de control al armelor subminează, de asemenea, securitatea noastră colectivă", iar "schimbările climatice sunt un factor de multiplicare a ameninţărilor cu implicaţii asupra securităţii Alianţei", notează participanţii la summit.

În acest context, liderii NATO anunţă aprobarea "astăzi, în cadrul NATO 2030, a unei agende transatlantice pentru viitor", care "completează şi extinde adaptarea politică şi militară în curs, consolidează capacitatea noastră de a îndeplini cele trei sarcini esenţiale şi contribuie la consolidarea Alianţei noastre şi la pregătirea pentru viitor".

Participanţii îşi reiterează "angajamentul de a menţine un mix adecvat de capabilităţi nucleare, convenţionale şi de apărare antirachetă pentru descurajare şi apărare, precum şi faţă de angajamentul de investiţii în apărare din 2014, în totalitate".

Liderii se angajează de asemenea să crească "rezilienţa, care rămâne o responsabilitate naţională", şi să adopte "o abordare mai integrată şi mai bine coordonată, în concordanţă cu angajamentul nostru colectiv în temeiul articolului 3 din Tratatul Atlanticului de Nord, de a reduce vulnerabilităţile şi de a ne asigura că militarii noştri pot opera eficient pe timp de pace, criză şi conflicte".

"Agenda NATO 2030 stabileşte un nivel mai înalt de ambiţie pentru NATO şi oferă orientări clare privind continuarea adaptării pentru a aborda ameninţările şi provocările existente, noi şi viitoare, pe baza adaptării politice şi militare continue a Alianţei. Pentru a implementa agenda NATO 2030, cele trei sarcini esenţiale şi următorul Concept Strategic necesită resurse adecvate, prin cheltuieli naţionale pentru apărare şi finanţare comună. Pe baza cerinţelor, suntem de acord să majorăm aceste resurse, inclusiv dacă este necesar prin finanţarea comună NATO, începând cu 2023, ţinând cont de sustenabilitate, accesibilitate şi responsabilitate. Când ne vom întâlni în 2022, vom conveni, alături de Conceptul Strategic, asupra cerinţelor specifice de finanţare suplimentară până în 2030 şi implicaţiilor în materie de resurse pentru bugetul militar al NATO, a programului NATO de investiţii în securitate şi a bugetului civil, şi vom identifica eventuale măsuri de eficientizare", se arată în comunicat.

Participanţii la summit menţionează pe de altă parte că "de mai bine de 25 de ani NATO se preocupă de construirea unui parteneriat cu Rusia, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia (NRC), iar în timp ce NATO îşi respectă angajamentele internaţionale, Rusia continuă să încalce valorile, principiile, încrederea şi angajamentele stipulate în documentele convenite şi care stau la baza relaţiei NATO-Rusia".

"Ne reafirmăm deciziile faţă de Rusia convenite la summitul din Ţara Galilor din 2014 şi la toate reuniunile noastre ulterioare ale NATO. Am suspendat orice cooperare practică civilă şi militară cu Rusia, rămânând în acelaşi timp deschişi dialogului politic. Până când Rusia nu va demonstra respectarea dreptului internaţional şi a obligaţiilor şi responsabilităţilor sale internaţionale, nu poate exista o revenire la 'business as usual'. Vom continua să răspundem la deteriorarea mediului de securitate prin întărirea poziţiei noastre de descurajare şi apărare, inclusiv printr-o prezenţă avansată în partea de est a Alianţei. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia. Deciziile pe care le-am luat sunt pe deplin în concordanţă cu angajamentele noastre internaţionale şi, prin urmare, nu pot fi considerate de nimeni ca fiind în contradicţie cu Actul fondator NATO-Rusia", se subliniază în comunicat.

Acesta mai arată că "dezvoltarea dispozitivului militar în mai multe domenii de către Rusia, postura sa mai asertivă, capacităţile sale militare inovatoare şi activităţile provocatoare, inclusiv în apropierea graniţelor NATO, precum şi exerciţiile sale de mare anvergură fără preaviz, continuarea întăririi militare în Crimeea, desfăşurarea de rachete moderne cu capacitate duală în Kaliningrad, integrarea militară cu Belarus şi încălcările repetate ale spaţiului aerian al aliaţilor NATO ameninţă din ce în ce mai mult securitatea zonei euro-atlantice şi contribuie la instabilitate de-a lungul frontierelor NATO şi nu numai".

Comunicatul insistă că "Rusia a continuat să-şi diversifice arsenalul nuclear, inclusiv prin implementarea unei game de sisteme de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune destinate să exercite o acţiune coercitivă asupra NATO. Rusia şi-a recapitalizat aproximativ 80% din forţele strategice nucleare şi îşi extinde capacităţile nucleare, urmărind să se doteze cu arme noi şi destabilizatoare şi o gamă diversă de sisteme cu dublă capacitate. Rusia continuă să folosească o retorică nucleară agresivă şi iresponsabilă şi a sporit importanţa pe care o acorda deja exerciţiilor convenţionale destabilizatoare, care includ sisteme cu capacitate duală. Strategia nucleară a Rusiei şi modernizarea, diversificarea şi extinderea sistemelor de arme nucleare, inclusiv creşterea calitativă şi cantitativă a armelor sale nucleare non-strategice, contribuie tot mai mult la o postură mai agresivă de intimidare strategică. Vom continua să conlucrăm îndeaproape pentru a aborda toate ameninţările şi provocările ridicate de Rusia", conchid participanţii la summit.

Aceştia îşi reiterează în acelaşi timp "sprijinul pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova în cadrul graniţelor lor recunoscute la nivel internaţional" şi cer Rusiei, "în conformitate cu angajamentele sale internaţionale, să retragă forţele pe care le-a staţionat în cele trei ţări fără acordul lor".

"Condamnăm cu tărie şi nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi nelegitimă a Rusiei la Crimeea şi denunţăm ocuparea temporară a acesteia. Abuzurile şi încălcările drepturilor omului împotriva tătarilor din Crimeea şi a membrilor altor comunităţi locale trebuie să înceteze. Recenta întărire a dispozitivului său militare şi activităţile de destabilizare ale Rusiei în Ucraina şi în jurul acesteia au intensificat şi mai mult tensiunile şi au subminat securitatea. Facem apel la Rusia să pună capăt acestei întăriri a dispozitivului său militar şi să nu mai restricţioneze navigaţia în anumite părţi ale Mării Negre", notează liderii NATO.

Ei cer de asemenea Rusiei "să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluţionare a problemei Transnistriei", exprimându-şi hotărârea de a "sprijini reformele democratice ale Republicii Moldova şi de a-i oferi asistenţă prin iniţiativa NATO de întărire a capacităţilor de apărare şi de securitate".

Comunicatul aminteşte că "după aproape 20 de ani, operaţiunile militare ale NATO în Afganistan se apropie de sfârşit". "I-am privat pe terorişti de un sanctuar de unde să planifice atacuri împotriva ţărilor noastre, am ajutat Afganistanul să îşi construiască instituţiile de securitate şi am instruit, consiliat şi asistat Forţele Naţionale Afgane de Apărare şi Securitate; aceştia îşi asumă acum întreaga responsabilitate pentru securitatea din ţara lor", afirmă participanţii la summit, care aduc totodată "un omagiu celor care şi-au pierdut viaţa sau au fost răniţi" şi îşi exprimă "profunda recunoştinţă pentru toţi bărbaţii şi femeile care au slujit sub stindardul NATO, precum şi familiilor lor".

"Descurajarea şi apărarea sunt în centrul Alianţei, susţinute de articolul 5 din Tratatul de la Washington şi de o legătură transatlantică durabilă. Suntem uniţi şi hotărâţi în capacitatea şi angajamentul nostru de a ne apăra reciproc. Vom menţine şi vom dezvolta în continuare întreaga gamă de forţe şi capacităţi pregătite necesare pentru a asigura o descurajare şi apărare credibile şi vom oferi Alianţei o gamă largă de opţiuni pentru a ne adapta răspunsul la circumstanţe specifice şi pentru a răspunde oricăror ameninţări, din partea unor actori statali şi nestatali, de oriunde şi oriunde ar apărea", insistă participanţii.

Comunicatul mai consemnează între altele că NATO nu are "intenţia de a lansa rachete nucleare terestre în Europa" şi că aliaţii "salută înfiinţarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă în România".

Documentul face referire şi la cazurile de război hibrid, în care "Consiliul ar putea decide să invoce articolul 5 din Tratatul de la Washington, ca în cazul unui atac armat. NATO şi aliaţii vor continua să se pregătească, să descurajeze şi să se apere împotriva ameninţărilor hibride", scriu participanţii la summit.

Similar, aceştia consideră că "atacurile înspre, din sau în spaţiu prezintă o provocare clară pentru securitatea Alianţei, al cărei impact ar putea ameninţa prosperitatea, securitatea şi stabilitatea naţională şi euro-atlantică şi ar putea fi la fel de nocive pentru societăţile moderne ca un atac convenţional" . "Astfel de atacuri ar putea duce la invocarea Articolului 5", atenţionează liderii, o decizie cu privire la momentul în care astfel de atacuri ar duce la invocarea articolului 5 "urmând a fi luată de Consiliul Nord-Atlantic de la caz la caz".

Participanţii la summit îşi reafirmă "angajamentul de a continua să asigure o capacitate NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (BMD), de a continua asigurarea misiunii principale a Alianţei de apărare colectivă şi de a conferi protecţie completă tuturor populaţiilor, teritoriului şi forţelor europene ale NATO împotriva ameninţării tot mai mari pe care o reprezintă proliferarea rachetelor balistice". Comunicatul subliniază în acest sens că apărarea antibalistică a NATO este "pur defensivă, iar scopul şi principiile sale politice rămân neschimbate de la summitul de la Lisabona din 2010". "Apărarea antirachetă poate completa rolul armelor nucleare în descurajare, nu le poate substitui", amintesc aliaţii.

Apărarea antibalistică a NATO "se bazează pe contribuţii naţionale voluntare, în special mijloacele SUA din România, Turcia, Spania şi Polonia înscriindu-se în abordarea adaptivă pe etape pentru o apărare antirachetă a Europei, precum şi pe sistemul său de comandă şi control, singura componentă eligibilă pentru finanţare comună", notează comunicatul, care mai insistă că BMD a NATO "nu este îndreptată împotriva Rusiei şi nu va submina descurajarea strategică a Rusiei", fiind "destinată să asigure apărarea împotriva potenţialelor ameninţări care provin din afara zonei euro-atlantice".

"Salutăm şi susţinem pe deplin acordul dintre Statele Unite şi Federaţia Rusă de prelungire a noului Tratat START pentru cinci ani. Aliaţii NATO consideră că noul Tratat START contribuie la stabilitatea internaţională, iar aliaţii îşi exprimă din nou sprijinul ferm pentru punerea sa în aplicare şi pentru dialogul timpuriu şi activ cu privire la modalităţile de îmbunătăţire a stabilităţii strategice", afirmă participanţii.

În acelaşi timp, aceştia menţionează că "Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (TNP) rămâne bastionul esenţial împotriva proliferării armelor nucleare, piatra de temelie a arhitecturii globale de neproliferare nucleară şi dezarmare, precum şi cadrul pentru cooperare internaţională în distribuirea beneficiilor utilizării paşnice a energiei, ştiinţei şi tehnologiei nucleare. Aliaţii rămân ferm angajaţi faţă de implementarea integrală a TNP în toate aspectele sale, ca platformă de neînlocuit".

Comunicatul "salută discuţiile substanţiale dintre participanţii la Planul de Acţiune Comprehensivă Comună (JCPoA) şi separat cu Statele Unite pentru o revenire reciprocă la respectarea JCPoA de către Statele Unite şi Iran". "Este vital ca Iranul să menţină spaţiul pentru aceste discuţii evitând orice nouă escaladare", notează participanţii.

Aliaţii rămân profund preocupaţi de evoluţiile din Belarus din august 2020, afirmând că "politicile şi acţiunile Belarusului au implicaţii asupra stabilităţii regionale şi au încălcat principiile care stau la baza parteneriatului nostru" şi asigurând că "NATO va rămâne vigilentă şi va monitoriza implicaţiile asupra securităţii Alianţei".

"Devierea inacceptabilă a unui avion civil în mai 2021 şi arestarea ulterioară a unui jurnalist şi a partenerei sale care călătoreau la bord au pus în pericol siguranţa civililor şi au constituit un afront grav în ce priveşte disidenţa politică şi libertatea presei. Susţinem investigaţiile independente, inclusiv de către Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI). Susţinem măsurile luate de aliaţi individual şi colectiv ca răspuns la acest incident. Facem apel la Belarus să respecte dreptul internaţional, să respecte drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi să elibereze imediat şi necondiţionat toţi deţinuţii politici, inclusiv pe cei care aparţin Uniunii polonezilor din Belarus. Un Belarus democratic, suveran şi stabil este în interesul nostru al tuturor", subliniază participanţii la summit.

"Ambiţiile declarate ale Chinei şi comportamentul asertiv prezintă provocări sistemice pentru ordinea internaţională bazată pe reguli şi pentru domeniile relevante pentru securitatea Alianţei", consemnează totodată comunicatul, care mai notează că "China îşi extinde rapid arsenalul nuclear", este "opacă în implementarea modernizării sale militare" şi "cooperează militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciţii ruse în zona euro-atlantică". "Rămânem preocupaţi de lipsa frecventă de transparenţă a Chinei şi de utilizarea dezinformării. Solicităm Chinei să îşi respecte angajamentele internaţionale şi să acţioneze responsabil în sistemul internaţional, inclusiv în domeniile spaţial, cibernetic şi maritim, în concordanţă cu rolul său de putere majoră", scriu aliaţii.

Aceştia adaugă că "NATO menţine un dialog constructiv cu China, acolo unde este posibil". "Pe baza intereselor noastre, salutăm oportunităţile de a interacţiona cu China în domenii relevante pentru Alianţă şi în ce priveşte provocările comune, cum ar fi schimbările climatice. Aliaţii îndeamnă China să se angajeze în mod real în dialog, consolidarea încrederii şi măsuri de transparenţă cu privire la capacităţile şi doctrina sa nucleară. Transparenţa şi înţelegerea reciprocă ar fi benefice atât pentru NATO, cât şi pentru China", notează comunicatul.

Aliaţii remarcă de asemenea că "schimbările climatice sunt una dintre provocările definitorii ale vremurilor noastre" şi afirmă că pentru a spori gradul de conştientizare, NATO va efectua evaluări anuale ale impactului schimbărilor climatice asupra mediului său strategic, precum şi asupra misiunilor şi operaţiunilor". Pentru a se adapta la schimbările climatice, NATO va include consideraţii privind schimbările climatice în întregul său spectru de lucru, de la planificarea apărării şi dezvoltarea capacităţilor până la pregătirea civilă şi exerciţii, se arată în comunicat.

Aliaţii îşi reafirmă, în fine, angajamentul faţă de politica NATO a uşilor deschise, în temeiul articolului 10 din Tratatul de la Washington, "care a fost un succes istoric" şi reiterează "decizia luată la Summitul de la Bucureşti din 2008 conform căreia Georgia şi Ucraina vor deveni membre ale Alianţei, prin Planul de acţiune pentru aderare (MAP) ca parte integrantă a procesului", "fiecare partener fiind judecat după propriile sale merite".

"Prin deciziile noastre de astăzi, am deschis un nou capitol în relaţia transatlantică şi am stabilit direcţia pentru adaptarea continuă a Alianţei către 2030 şi mai departe. Aşteptăm cu nerăbdare să ne întâlnim din nou în Spania în 2022, iar apoi în Lituania", conchid aliaţii, potrivit AGERPRES.

Mai multe articole despre:
summit nato klaus iohannis