SUA şi Marea Britanie, cu ochii pe România. Mesajele privitoare la modificările Codului Penal
Ambasada Statelor Unite la Bucureşti urmăreşte îndeaproape propunerile de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Într-un comunicat oficial, ambasada atrage atenţia că schimbările propuse nu trebuie să submineze progresele înregistrate de către România în ultimii ani, în consolidarea statului de drept. Un mesaj similar a venit şi din partea Ambasadei Marii Britanii.
"Urmărim îngrijorările generate de amendamentele propuse de Parlament la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală în această săptămână. Orice modificări aduse acestor coduri trebuie analizate cu atenţie şi în mod transparent de toate părţile interesate, pentru a se asigura că [...] nu subminează progresele recente obţinute de România în consolidarea statului de drept şi în lupta anti-corupţie. Aşa cum am mai declarat, astfel de rezultate ar fi un semnal descurajator, mai ales pentru investitori. Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru atragerea în România a investitorilor locali şi internaţionali", se arată în comunicatul emis de către Ambasada Statelor Unite la Bucureşti.
Nu a întârziat nici reacţia ambasadei Marii Britanii.
"Urmărim îndeaproape şi am luat notă de preocupările semnalate referitor la propunerile de modificare a Codului de Procedura Penală şi a Codului Penal. Aşa cum recomandă raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Parlamentul trebuie să sprijine instituţiile sistemului judiciar şi statul de drept", au transmis diplomaţii Regatului Unit.
Declaraţiile vizează proiectul de modificare a Codului de procedură penală depus la Parlament de către zece aleşi. Printre aceştia se numără senatorii Ovidiu Donţu, Cristiana Anghel şi Ioan Chelaru, care au cerut ca măsura arestării preventive să nu se mai facă în baza unor "suspiciuni rezonabile", aşa cum scrie acum în textul de lege, ci doar când există "indicii temeinice".
Din punctul lor de vedere, noua formulare aduce lucrurile la normal - astfel, cercetarea în stare de libertate ar urma fie regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepţia. Proiectul de lege a stârnit critici vehemente şi din partea DNA, instituţia acuzând că legea i-ar îngreuna activitatea.