Studiul care înfioară fumătorii: câte mutaţii genetice produce fumatul
La fiecare 50 de țigări fumate există o mutație ADN pentru fiecare celulă din plămâni. Acestea au potențialul de a se transforma într-o mutație canceroasă.
O echipă de cercetători de la Los Alamos National Laboratory a descoperit că, la fiecare 50 de țigări fumate, există o mutație ADN pentru fiecare celulă din plămâni. Astfel, de-a lungul unui an o persoană care fumează un pachet pe zi (20 de țigări) are 150 de mutații suplimentare pe celulă în plămâni, 97 de mutații pe celulă în laringe, 23 în gură, 18 în vezica urinară și șase la ficat, potrivit unui studiu apărut în publicaţia ScienceDaily.
Astfel că studiul dezvăluie o legătură directă între numărul de ţigări fumate în timpul vieţii şi numărul mutaţiilor din ADN-ul tumoral. Cele mai multe mutaţii au fost semnalate la nivelul plămânilor însă, şi alte tumori din restul părţilor corpului conţineau mutaţii asociate fumatului. Prin urmare, organele care intră în contact direct cu fumul de ţigară sunt cele mai expuse acestor riscuri, însă nici celelalte nu sunt ferite deoarece sunt afectate indirect, scrie eva.ro.
Cancerul este provocat de mutaţiile celulelor de ADN
După ce au analizat 5.000 de tumori comparând cancerul fumătorilor cu cel al nefumătorilor, cercetătorii au descoperit mutaţii specifice în ADN-ul fumătorilor şi au calculat numărul mutaţiilor descoperit în diferitele forme de cancer. Dacă o persoană fumează pe parcursul unui an câte un pachet de ţigări zilnic are 150 de mutații genetice în fiecare celulă din plămâni.
"Până acum aveam multe dovezi epidemiologice care dovedeau că fumatul provoacă tumori, dar acum putem observa şi modificările generate de fumul de ţigară în structura ADN-ului. Făcând aceste cercetări am observat că persoanele care fumează un pachet de ţigări pe zi dezvoltă în medie peste 150 de mutaţii genetice la plămâni pe parcursul unui an. Acest lucru oferă o explicaţie logică a faptul că fumătorii au un risc foarte mare de a dezvolta cancer la plămâni", explică Dr Ludmil Alexandrov, autorul studiului.
Toate aceste modificări pot să nu pară periculoase la o primă vedere, însă ele generează degradări la nivel celular în lanţ, afectând şi celulele altor organe, mărind astfel riscul de a dezvolta tumori maligne.