STUDIU Oamenii de afaceri români se tem că impactul economic al crizei COVID se va resimți și anul viitor
Impactul economic al coronavirusului se va resimţi şi anul următor, potrivit estimărilor analiştilor CFA România. Anul în curs se va încheia cu o creştere a Produsului intern brut de 4,3% şi un deficit bugetar de 7,2% din PIB, potrivit estimărilor analiştilor CFA România.
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2022/aprilie 2021) a înregistrat o valoare medie de 3,44%. În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 93% dintre participanţii la sondaj prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9517, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului prognozat este 4,9903 lei pentru un euro.
"Este de remarcat faptul ca 76% din participanţii la sondaj anticipează majorarea ratei inflaţiei, peste 72% se aşteaptă la creşterea ratelor de dobândă de piaţă monetară şi peste 83% prognozează majorarea ratelor de dobândă pentru scadenţele pe termen mediu" precizează comunicatul CFA, citat de Agerpres.
Banca Naţională a României prognozează o inflaţie de 3,4% pentru finalul acestui an.
Din luna aprilie a anului 2020, în cadrul sondajului realizat lunar de Asociaţia CFA România au fost adăugate întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei naţionale.
Potrivit rezultatelor din martie, cea mai mare parte a respondenţilor (peste 70%) anticipează că impactul economic al coronavirusului se va resimţi inclusiv în anul 2022, iar cea mai mare pondere (23,3%) chiar până în trimestrul IV al anului viitor.
Totodată, analiştii estimează că datoria publică va ajunge, într-un orizont de 12 luni, la peste 52% din PIB.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a crescut în martie comparativ cu luna februarie la valoarea de 60,7 puncte iar faţă de aceeaşi lună a anului precedent, indicatorul a crescut cu 39,9 puncte.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică cuprinde valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească).