Studiu: doar patru din zece români cred că ţara o duce mai bine în Uniunea Europeană
Un nou raport despre atitudinile şi comportamentul românilor arată o scădere a încrederii în beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană.
Doar 43% dintre români consideră că se trăieşte mai bine acum decât înainte de aderarea la UE.
Procentul scade la 35% între cei care folosesc frecvent TikTok.
Românii apreciază cel mai mult libertatea de a călători, munci şi studia în UE (73%), investiţiile străine care au creat locuri de muncă (63%) şi fondurile europene pentru infrastructură (63%), arată un raport Pareto. În schimb, sunt nemulţumiţi de eficienţa luptei împotriva corupţiei şi de modul în care este auzită vocea României în UE. Studiul mai arată că 15% dintre români se gândesc să emigreze, dar exclusiv spre ţările occidentale - nimeni nu a menţionat Rusia sau China ca posibile destinaţii.
În ceea ce priveşte reţelele sociale, Facebook rămâne cea mai populară platformă (77%), urmată de Instagram (53%) şi TikTok (51%).
Un aspect interesant despre situaţia financiară arată că un român câştigă în medie 4.000 de lei lunar, în timp ce cei din categoria de venit superior (top 20%) ajung la 8.000 de lei. Cu toate acestea, doar 28% dintre români spun că o duc mai bine decât anul trecut, inflaţia fiind principalul motiv de îngrijorare.
„Afacerile româneşti şi multinaţionale care beneficiază de apartenenţa noastră la UE ar trebui să facă ceea ce ţine de ele pentru a apăra ideea europeană, nu o mai pot considera un dat", avertizează Mihai Bârsan, co-fondator Pareto Report.
Un indicator cu implicaţii în politică şi management este încrederea în potenţialul de lider al femeilor. 6 in 10 respondenţi sunt de părere că bărbaţii şi femeile pot fi la fel de buni lideri. Definind caracteristicile liderului ideal, românii punctează gândirea critică şi pun pe primul loc capacitatea de a lua decizii bazate pe informaţii solide, dar şi asumarea acelor decizii (66%). Profilul unui bun lider este completat de simţul responsabilităţii (60%), abilităţile de comunicare (58%) şi de integritate (51%).