MENIU

STUDIU. Carantina totală ne îngrașă

Foto arhivă

Un studiu recent sugerează că un efect important al restricțiilor precum carantina totală este creşterea considerabilă a masei corporale. 

Cercetători de la Health eHeart Study au efectuat un studiu asupra unui număr de 269 de adulţi din 37 de state americane şi din Districtul Columbia care s-au oferit voluntar să transmită cercetătorilor datele cu privire la masa lor corporală prin intermediul unor cântare inteligente conectate la Bluetooth.

Jumătate dintre voluntari au fost bărbaţi, 77% de rasă albă, iar vârsta medie a fost de 52 de ani.

Un raport publicat luni în JAMA Network Open arată că participanţii la acest studiu au luat "constant" în greutate după intrarea în vigoare a restricţiilor de circulaţie şi a izolării la domiciliu, indiferent de starea lor de sănătate sau de regiunea în care locuiau. În medie, voluntarii au acumulat 270 de grame la fiecare 10 zile (în jur de 700 de grame pe lună).

Autorii studiului admit faptul că este posibil ca posesorii de cântare inteligente cu conexiune Bluetooth să nu fie reprezentativi pentru populaţia generală.

Ei afirmă însă că "este important să identificăm consecinţele negative pe care restricţiile de tip lockdown le pot avea asupra populaţiei". De asemenea, "datele demonstrează că se impune identificarea unor strategii convergente pentru a combate creşterea în greutate, precum promovarea unor diete sănătoase şi căutarea unor modalităţi de intensificare a activităţii fizice, în contextul în care autorităţile locale iau în calcul noi interdicţii ca urmare a crizei generate de coronavirus şi alte posibile pandemii viitoare.

Frecvenţa accidentelor vasculare cerebrale la pacienţii cu COVID-19 din SUA este de sub 1%

Noi studii arată că mai puţin de 1% din totalul pacienţilor spitalizaţi ca urmare a contractării virusului SARS-COV-2 au suferit accidente vasculare cerebrale ca urmare a prezenţei cheagurilor în vasele de sânge din creier, pe parcursul primelor nouă luni ale pandemiei de coronavirus în Statele Unite.

Potrivit cercetărilor prezentate de dr. Saate Shakil, de la Universitatea din Washington din Seattle, vineri, la Conferinţa internaţională asupra accidentelor vasculare organizată de Asociaţia Americană pentru Accidente Vasculare, 160 din 21.073 de pacienţi spitalizaţi din martie până în noiembrie au suferit accidente vasculare ischemice, cu un risc general de aproximativ 0,75%, scrie Agerpres.

Datele, strânse de Asociaţia Americană a Inimii, au arătat că persoanele care au suferit accidente vasculare erau mai în vârstă, mai frecvent bărbaţi decât femei şi predispuşi la afecţiuni medicale care cresc riscul unui accident vascular. Riscurile variază şi în funcţie de rasă, pacienţii de culoare non-hispanici având un risc mai mare decât cei hispanici şi albi non-hispanici.

Dr. Shakil a subliniat ca frecvenţa accidentelor vasculare ischemice la pacienţii COVID-19 era mai ridicată în perioada incipientă a pandemiei (între 0.9% şi 2%) şi au fost afectaţi şi mulţi pacienţi mai tineri infectaţi cu SARS-COV-2.

Ca urmare, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Institutul Naţional pentru Sănătate al SUA şi alte organizaţii sanitare de renume au emis orientări care recomandă utilizarea unor medicamente pentru fluidizarea sângelui în vederea împiedicării formării cheagurilor de sânge şi accidentelor vasculare cerebrale la pacienţii spitalizaţi ca urmare a infectării cu virusul SARS-COV-2.

Mai multe articole despre:
lockdown covid-19 coronavirus greutate ingrasat