Studiu alarmant: Un român din 4 are o experienţă cu cancerul

Datele au fost colectate în perioada 1-20 aprilie 2016, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, scrie CSID, potrivit Mediafax.

Rezultatele studiului indică faptul că un român din 4 are o experienţă cu cancerul, iar 5,2% afirmă că au fost diagnosticaţi cu o formă de cancer, ceea ce corespunde unui număr total de aproximativ 840.000 de persoane.

21,1% au/au avut un membru al familiei (soţul/soţia, fiul/fiica, mama/tata) diagnosticat cu cancer la un moment dat, ceea ce corespunde unui număr total de 3,34 milioane de români. În ceea ce priveşte percepţia asupra bolii, 45% dintre cei care au răspuns consideră că diagnosticul de cancer duce întotdeauna la deces.

Principala temere legată de cancer este că nu poate fi vindecat (26,6%), la care se adaugă lipsa tratamentelor eficiente (7,4%), indisponibilitatea tratamentelor în România (7,1), lipsa banilor necesari pentru tratamente (5,8), plus teama de boala în sine, cu tot ce presupune ea (7,6%).

“Dacă, în urmă cu 30 de ani, diagnosticul de cancer era sinonim cu sfârşitul iminent, într-un orizont de timp foarte limitat, acum lucrurile s-au schimbat esenţial. Multe forme de cancer sunt acum boli cronice, precum diabetul zaharat sau poliartrita reumatoidă. 2 din 3 pacienţi cu cancer diagnosticaţi în SUA trăiesc la 5 ani de la primirea diagnosticului. Sunt descrise cazuri de supravieţuiri de lungă durată, de peste 10 ani, la pacienţi care au primit diagnosticul de melanom malign metastatic nerezecabil, dar care au avut şansa de a fi trataţi cu terapii personalizate şi cu imunoterapii”, spune dr. Marius Geantă, preşedinte al Centrului pentru Inovaţie în Medicină (InoMed).

“În ciuda acestui progres remarcabil din punct de vedere ştiinţific, românii încă asociază într-o proporţie considerabilă diagnosticul de cancer cu iminenţa decesului, pe fondul unui acces redus la mijloacele moderne de prevenţie, screening, diagnostic şi tratament, dar şi pe fondul unui nivel redus de informare asupra evoluţiilor spectaculoase din domeniul oncologiei, din ultimele decade”.

65% dintre români, indiferent dacă au fost sau nu diagnosticaţi cu cancer, consideră că statul român nu asigură un tratament corespunzător pentru pacienţii cu cancer. În acelaşi timp, 75% dintre români consideră că durează prea mult ca un medicament nou descoperit să ajungă la pacienţii din România.

“În acest moment, pacienţii români cu cancer au acces gratuit la mai puţin de 15% dintre medicamentele aprobate, în perioada 2006-2015, de Agenţia Europeană a Medicamentului”, declară dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină (InoMed).

Potrivit CSID, românii consideră că principalul sprijin în lupta cu cancerul este familia (46,3%), urmată de noile tehnologii (inclusiv medicamentele şi echipamentele medicale de ultimă generaţie, 30,1%) şi de medici (16,5%), în timp ce numai 1% consideră că autorităţile reprezintă principalul sprijin în cazul unui diagnostic de cancer.

“Ministerul Sănătăţii are o cotă de încredere de numai 39% şi doar spitalele publice se află mai jos în acest clasament (35%), cu menţiunea că datele au fost colectate înainte de criza dezinfectanţilor. La polul opus, se află încrederea în medici, 66% dintre români afirmând că au încredere mare şi foarte mare în doctori. Un alt aspect important relevat de studiu este că 9 din 10 pacienţi cu cancer se declară mulţumiţi de medicul oncolog curant”, afirmă dr. Marius Geantă.

În Uniunea Europeană, anul trecut, au fost aprobate 14 medicamente noi împotriva cancerului, fiind cel mai mare număr de molecule noi aprobate în oncologie într-un an, din istoria Agenţiei Europene a Medicamentului.

“Cu toate acestea, doar 1,6% dintre cei care au răspuns au indicat intervalul corect, aspect care arată un nivel redus al penetrării informaţiei despre inovaţia în oncologie, la nivelul populaţiei României, dar şi un orizont de aşteptare limitat în privinţa terapiilor noi, inovatoare, destinate cancerului. Mulţi români pur şi simplu nu ştiu şi nu cred că dinamica dezvoltării medicamentelor în cancer este atât de intensă şi în fiecare an se aprobă medicamente personalizate sau imunoterapii care au potenţialul de a schimba destinul unui pacient cu cancer”, explică dr. Marius Geantă.

“Deşi 84,8% sunt de acord că acelaşi tratament împotriva cancerului poate avea rezultate foarte diferite la pacienţi cu diagnostic similar, doar puţin peste jumătate intre români afirmă că şi-ar dori un tratament personalizat, aspect relevant pentru nevoia de a implementa programe de informare şi educare menite să crească nivelul de înţelegere asupra bolii şi a tratamentelor moderne, precum medicina personalizată sau imuno-oncologia. Cu cât un pacient sau un cetăţean este mai informat asupra inovaţiei în oncologie, cu atât este mai în măsură să-şi ceară drepturile şi să impulsioneze autorităţile pentru a asigura un acces continuu, extins şi cost-eficient la inovaţia în oncologie”, afirmă dr. Marius Geantă.

Mai mult de o treime dintre români au auzit de concepte ştiinţifice revoluţionare, dar care sunt deja parte din realitatea terapeutică actuală din oncologie, precum medicina personalizată şi imuno-oncologia. Aceste terapii sunt asociate, de către respondenţi, cu costuri crescute, aşa încât doar 16% afirmă că şi-ar putea permite cu uşurinţă să acopere costurile tratamentelor moderne pentru cancer, în timp de 44% nu văd posibilitatea efectuării plăţilor necesare pentru un tratament inovativ.

“Datele confirmă încă odată rolul marcant pe care statul ar trebui să-l joace în asigurarea accesului pacientului cu cancer la cel mai înalt nivel de asistenţă medicală. În afară de compensarea medicamentelor noi, o altă posibilitate de a asigura un acces rapid la inovaţie, fără costuri din partea statului, este stimularea participării în studii clinice”, explică dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină (InoMed).

Numai că doar 6% dintre pacienţii cu cancer din România declară că au luat parte la studii clinice cu medicamentele oncologice, pe fondul unui procent de 53% din populaţie care consideră că intrarea într-un studiu clinic oferă acces la tratamente de ultimă oră, mai bune decât cele existente.