Studii îngrijorătoare pentru utilizatoarele de botox: Toxina poate afecta celulele creierului!
Cercetătorii au descoperit misterul din spatele modului în care neurotoxina botulină de tip A, cunoscută și sub numele de Botox, se infiltrează în neuron. În plus, un alt studiu a demonstrat modul în care aceste injecții pot să moduleze activitatea amigdalei cerebrale, centrul emoțional al creierului.
Toxina utilizează un mic complex format dintr-un receptor numit Synaptotagmin 1, împreună cu alți doi receptori de neurotoxine clostridiene, pentru a pătrunde în veziculele sinaptice din neuroni. Această infiltrare întrerupe comunicarea dintre nerv și mușchi, ducând la paralizie.
Profesorul Frederic Meunier și Dr. Merja Joensuu de la Queensland Brain Institute de la UQ au descoperit mecanismul molecular specific prin care neurotoxina botulină de tip A extrem de mortală, cunoscută mai mult ca Botox, pătrunde în neuroni. Cercetarea a fost publicată în The EMBO Journal.
„Am folosit microscopia de super-rezoluție pentru a arăta că un receptor numit Synaptotagmin 1 se leagă de alți doi receptori de neurotoxine clostridiene cunoscuți anterior pentru a forma un complex mic care se află pe membrana plasmatică a neuronilor”, a spus profesorul Meunier.
„Toxina deturnează acest complex și intră în veziculele sinaptice care stochează neurotransmițători critici pentru comunicarea dintre neuroni,” a adăugat omul de știință.ca un tratament cosmetic pentru a netezi ridurile.
Un alt studiu realizat de cercetătorii Universitatea din California, publicat in revista Nature, a constatat că injecțiile cu botox pe fruntea unei persoane pot modifica modul în care creierul interpretează și procesează emoțiile altor persoane. Aparent, atunci când oamenii văd o față fericită sau supărată, ei imită inconștient acea expresie.
În plus, s-a demonstrat că injecțiile cu botox în regiunea glabelară modulează activitatea amigdalei ca răspuns la imitarea expresiilor emoționale și în timpul vizionării fețelor emoționale. Aceste rezultate susțin un număr tot mai mare de cercetări care sugerează că funcția motrică periferică este intrinsecă percepției emoțiilor și poate avea un impact mai amplu asupra procesării cognitive. Aceste studii susțin, de asemenea, ipoteza feedback-ului facial: incapacitatea de a atrage sprâncenele în jos în încruntare poate modifica procesarea emoțională din creier și, implicit, în comportament.