Stresul care ucide. Legătura cu motivul morții lui Gabriel Cotabiță și riscul major pentru vârsta mijlocie
Reducerea stresului este crucială pentru prevenirea AVC-urilor, mai ales la vârsta mijlocie. Stresul cronic poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și inflamația vaselor, factori majori ai AVC-ului. În România, infrastructura limitată reduce accesul rapid la tratamente eficiente.
Nu este niciodată prea târziu să începem să ne protejăm de riscul unui accident vascular cerebral, iar reducerea stresului este un pas esențial în acest sens. AVC a fost și cauza decesului regretatului cântăreț Gabriel Cotabiță. Artistul a murit sâmbătă, 23 noiembrie 2024, la 69 de ani, la Spitalul Universitar din Capitală, unde fusese internat în comă după un accident vascular cerebral.
Încă din 2021, el mărturisea că problemele grave de sănătate îi limitau activitatea, deși avusese și în trecut episoade medicale dificile, precum un stop cardio-respirator în 2015, care l-a lăsat cu sechele și l-a obligat să își reducă ritmul profesional. Cu toate acestea, Gabriel Cotabiță a continuat să cânte și să inspire publicul prin voința sa remarcabilă de a depăși provocările.
De aceea este esențial să înțelegem ce presupune această afecțiune, ce factori o pot provoca, cum să recunoaștem semnele unui AVC și care sunt grupele de vârstă cele mai expuse riscului. Identificarea rapidă a simptomelor – cum ar fi amorțeala, slăbiciunea bruscă a feței, brațelor sau picioarelor, dificultatea de vorbire sau pierderea echilibrului – poate salva vieți.
În plus, adoptarea unui stil de viață sănătos, gestionarea stresului și accesul prompt la îngrijiri medicale sunt esențiale pentru prevenirea și tratamentul eficient al AVC-urilor.
Statistici sumbre legate de accidentul vascular cerebral în România
În România, accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, fiind una dintre principalele cauze de deces și dizabilitate, cu 68.000 de cazuri anual. Rata mortalității este una dintre cele mai mari din Europa, iar numărul de victime continuă să crească. Factori precum hipertensiunea, colesterolul ridicat, obezitatea și stilul de viață nesănătos sunt printre cauzele principale ale acestei epidemii.
În plus, majoritatea pacienților ajung la spital în stadii avansate ale accidentelor vasculare cerebrale, iar tratamentele eficiente pot fi implementate doar dacă AVC-ul este diagnosticat rapid.
Doar că în spitalele din România nu există servicii de gardă pentru intervențiile care ar putea salva viața pacienților cu AVC. De asemenea, numărul intervențiilor efectuate în țară este mult mai mic decât cel recomandat de standardele europene. În 2022, s-au înregistrat 46 de centre unde se poate efectua tromboliza, dar doar cinci dintre ele erau dotate pentru trombectomii. În 2024, numărul centrelor care oferă trombectomii a crescut la zece, însă nu toate funcționează la capacitate maximă din cauza lipsei de personal sau a resurselor financiare.
Anul trecut, oficialii Ministerului Sănătății au anunțat că România face parte din inițiativa internațională „Stroke Action Plan for Europe” (SAP-E), care urmărește implementarea unor politici pentru prevenirea și tratamentul AVC-urilor, inclusiv în unități specializate. Aceste măsuri au ca scop reducerea numărului de cazuri și creșterea șanselor de recuperare a pacienților.
Citește continuarea aici.