Iohannis pierde la Curtea Constituțională

Proiectul de modificare a Legii referendumului a fost adoptat de Camera Deputaților pe 5 septembrie 2017. În prima fază, proiectul a fost atacat la Curtea Constituțională de parlamentari PNL și USR, iar CCR a decis, pe 21 noiembrie 2017, că unele prevederi încalcă Legea fundamentală.

După ce a fost, din nou, adoptat de Parlament, proiectul a fost, iar, atacat la CCR de parlamentari PNL. Curtea Constituțională a respins sesizarea, ca fiind neîntemeiată.

Pe 15 martie 2018, președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea proiectului de lege. Odată respinsă cererea de reexaminare, proiectul a fost adoptat, din nou, în forma dorită de PSD-ALDE și a fost trimis la promulgare. În aceste condiții, pe 18 mai preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate.

Prin decizia CCR de marți șeful statului este scos din procedura de organizare a referendumului de modificare a Constituției.

Judecătorii i-au respins lui Klaus Iohannis şi sesizarea pe Legea privind statutul magistraţilor

Curtea Constituţională a României a respins marţi ca neîntemeiate și sesizările PNL şi ÎCCJ asupra modificării Legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, au precizat pentru AGERPRES surse din CCR.

Pe 24 mai, PNL şi USR au sesizat Curtea Constituţională în legătură cu proiectul care modifică Legea privind statutul magistraţilor.

"În urma reexaminării iniţiativei legislative, ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii nr. 252/2018, am sesizat CCR cu neconstituţionalitatea a şase dintre textele normative astfel adoptate. Sesizarea vine după ce coaliţia PSD - ALDE a impus soluţii legislative de o calitate foarte scăzută, la minime istorice, unele dintre norme depăşind şi limitele reexaminării şi, de asemenea, fiind neclare, impredictibile pentru o viitoare aplicare. Astfel, patru texte normative au fost modificate cu depăşirea limitelor legale ale reexaminării, dispoziţiile criticate nu au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar completarea acestora nu reprezenta o corelare legislativă şi nici nu se regăseau într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate neconstituţionale", se arata în sesizarea PNL, semnată şi de USR.

Tot pe 24 mai și Înalta Curtea de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea asupra neconstituționalității modificărilor aduse aceleiași legi.

Magistraţii instanței supreme au subliniat, în sesizarea transmisă CCR, faptul că în modificarea Legii privind statutul magistraţilor nu este identificată în mod clar ipoteza în care există eroarea judiciară, ci doar în linii generale, ceea ce duce la imposibilitatea aplicării legii.

Judecătorii de la instanţa supremă mai susțineau că legiuitorul s-a îndepărtat de la normele articolelor 538 şi 539 din Codul de Procedură Penală şi a inclus în sfera erorii judicare „actele proceduale” dispuse cu încălcarea „dispoziţiilor legale de drept material şi procesual” şi „hotărârile judecătoreşti definitive” „contrare legii sau situaţiei de fapt”, fără nicio circumstanţiere menită să permită identificarea clară a acestora.