Șomajul a urcat la 5% în 2020 - tinerii, cei mai afectați de pandemie
Rata șomajului în România a crescut, anul trecut, la 5%, de la 3,9% în 2019. Cel mai ridicat nivel, de 17,3%, s-a înregistrat în rândul tinerilor cu vârsta între 14 și 24 de ani, potrivit datelor publicate marți de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Pe sexe, diferența dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,6 puncte procentuale (5,3% la bărbaţi faţă de 4,7% la femei), iar pe medii de rezidenţă. de 1,4 puncte procentuale (5,8% în rural faţă de 4,4% în urban).
Potrivit comunicatului INS, rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 1,5%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 29,9%.
Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 8,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 47,2%.
”Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 8,1%, respectiv 5,1%. Rata şomajului a fost de doar 2,2% în cazul persoanelor cu studii superioare”, se mai arată în comunicatul INS.
Anul trecut, populaţia activă a României era de 8,973 milioane de persoane, din care 8,521 milioane erau ocupate, iar 452.000, şomeri.
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,6%, în scădere faţă de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale. La fel ca în ceilalți ani, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (74,4%, faţă de 56,5% la femei). Pe medii de rezidenţă, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (67,1%, faţă de 63,8% în mediul rural).
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,6%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 48,5%.
”Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (88,8%). Erau ocupate 68,1% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 43,4% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie”, mai arată sursa citată.
Salariaţii, în scădere faţă de anul precedent cu 81.000 persoane, au deţinut în continuare cea mai mare pondere (76,2%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2020 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 22,6% din populaţia ocupată.
Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 17,6% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (15,8%), lucrătorii în domeniul serviciilor (15,7%) şi specialiştii în diverse domenii de activitate (15,5%).
Din totalul persoanelor ocupate, 20,5% lucrau în sectorul agricol, 29,7% în industrie sau construcţii şi 49,8% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,774 milioane de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (22,7%), comerţ (19,3%) şi construcţii (10,9%).
Comparativ cu anul 2019, scăderi mai importante ale numărului de persoane ocupate s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-101.900 persoane) şi în agricultură, silvicultură şi pescuit (-96.500 persoane). Cele mai semnificative creşteri faţă de anul precedent s-au înregistrat în comerţ (+38.700 persoane) şi construcţii (+22.100 persoane).
Din totalul persoanelor ocupate în anul 2020 au lucrat cu program parţial 581.000 persoane (6,8%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol (83,4%).
În anul 2020, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,5 ore pe săptămână; 148.000 persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 13,8 ore pe săptămână..