Slalom printre tragedii - Cum a reușit Raed Arafat să-și păstreze funcția

Raed Arafat, medicul cu origini arabo-palestiniene, venit în România pentru studii, este astăzi capul unui sistem deopotrivă apreciat și contestat. De numele lui se leagă proiectul SMURD, un sistem care, în multe ocazii, și-a demonstrat performanțele și utilitatea, dar și mai multe tragedii petrecute în România în ultimii ani. Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Arafat, a avut atribuții în tragediile care au marcat țara. Printre ele, accidentul aviatic din munții Apuseni, incendiului de la Colectiv, sau exploziile de la Crevedia. După acestea, dar și după multe altele în care zeci de români și-au pierdut viața, Arafat a rămas în funcție.

Raed Arafat a devenit cunoscut la nivel național în 2012, cu ocazia unui conflict cu Traian Băsescu, șef al statului la acel moment. El era atunci subsecretar de stat în Ministerul Sănătății, iar din această funcție, fondatorul SMURD și-a exprimat nemulțumirea legată de unele prevederi din Legea Sănătății. După o dispută publică între cei doi, Arafat și-a dat demisia. Numeroși români s-au plasat de partea lui și au ieșit să protesteze în stradă. Manifestațiile au dus, în cele din urmă, la demisia Guvernului Boc.

De atunci, Raed Arafat a fost nelipsit din Guvernele ce au urmat, indiferent de culoarea lor politică. Astfel că românii au avut nenumărate ocazii în care să-i aprecieze sau să-i critice felul în care a coordonat intervențiile după fiecare tragedie.

Cel mai mare și mai dureros moment din mandatul său a fost, cu siguranță, incendiul din clubul bucureștean Colectiv. La 4 ani de la incendiu, au apărut imagini cu adevăratul haos din noaptea tragediei. După ce întreaga țară a văzut modul în care au intervenit pompierii, iar românii l-au acuzat că a ascuns imaginile pentru a nu fi distrusă imaginea IGSU, Arafat a avut o reacție uluitoare, pe facebook. El a scris că va vorbi despre acele imagini mai târziu.

„Având în vedere că se apropie comemorarea Colectiv,(...) dar și faptul că se desfășoară procesul electoral pentru alegerea președintelui României pentru următorii 5 ani, consider ca punctul meu de vedere este bine sa fie prezentat după aceste evenimente”, a spus șeful DSU.

Și după această tragedie, la fel ca după tragedia din munții Apuseni din 2014, Arafat a anunțat proiecte de lege care aveau rolul să îmbunătățească protocolul de intervenție. În plus, mai multe persoane și-au pierdut funcțiile, dar printre ei nu se afla și Raed Arafat. Câțiva ani mai târziu a apărut cazul Caracal, când o adolescentă de 15 ani a sunat la 112 și a anunțat că a fost răpită, violată și că este ținută sechestrată într-o curte. Operatoarea de la 112 și polițistul de serviciu au dat dovadă de dezinteres iar polițiștii au ajuns la adresa unde era sechestrată după aproape 20 de ore, când era prea târziu. Arafat a anunțat și de această dată, schimbarea legii, proiecte care să îmbunătățească serviciul prin care cetățenii cer ajutor. Nici atunci șeful DSU nu a fost găsit vinovat.

În plus, în timpul pandemiei de Covid-19, Raed Arafat și-a arătat și mai mult puterea. El ocupa 7 funcții publice de mare responsabilitate, în același timp. Arafat avea ultimul cuvânt în angajările din spitale, decidea ce ajutoare se dau altor țări, hotăra bugetul Unităților de Primiri Urgență, conducea comunicarea informațiilor despre COVID-19 sau emitea ordonanțe militare cu ce cazuri sunt tratate în spitale și care nu sunt tratate și desemna comandanți pentru cazurile de risc.

Tot Raed Arafat a luat decizia de a transporta cu un elicopter SMURD un înalt prelat din Suceava. Asta în condițiile în care nici unul dintre sutele de pacienți de până în acel moment nu a beneficiat de un asemenea tratament.

Sătui de tragedii și de bilanțuri înfiorătoare, 12 mii de români au semnat o petiție prin care îi cer demisia șefului DSU. Ei semnalează 10 motive pentru care ar trebui să fie schimbat din funcții. Printre ele: gestionarea pandemiei, accidentul aviatic din Siutghiol, Colectiv sau tratamentul special pentru Înalt prea sfințitul Pimen.