Sindromul Asperger - tot ce trebuie să știi despre copilul tău
Sindromul Asperger se caracterizeaza printr-o tulburare a dezvoltării, în care individul afectat are dificultăți în înțelegerea modalităților de interacțiune socială.
Persoanele cu sindrom Asperger au unele manifestari de autism, in special abilitati sociale slabe si tendinta spre rutina. Totusi, spre deosebire de copiii cu autism, cei diagnosticati cu sindromul Asperger incep sa vorbeasca in jurul varstei de 2 ani (varsta la care se dezvolta vorbirea in mod normal). Nivelul lor de inteligenta este normal sau superior normalului.
Sindromul Asperger este denumit astfel dupa Hans Asperger, un pediatru austriac care, in 1940, a descris pentru prima data un set de manifestari comportamentale anormale cu aceleasi caracteristici in cazul mai multor pacienti. El a observat ca sindromul are tendinta de a se manifesta mai des in cazul pacientilor de sex masculin si ca desi pacientii au un nivel de inteligenta si vorbire normale pentru varsta lor, manifesta totusi dificultati de comunicare si interactiune sociala.
Nu se cunoaste cauza exacta a sindromului Asperger. Sindromul Asperger tinde sa fie transmis pe cale genetica, desi cercetatorii nu au descoperit exact care este gena vinovata. Oamenii de stiinta cred ca exista si alti factori ce tin de mediul inconjurator care ar putea juca un rol in producerea bolii.
Parintii remarca de obicei, simptomele sindromului Asperger in momentul in care copilul lor incepe sa mearga la cresa sau la gradinita si trebuie sa interactioneze cu alti copii.
Copiii afectati de sindromul Asperger pot sa se manifeste in urmatoarele moduri:
• Incapacitatea de a invata tehnici de interactiune sociala si lipsa unor abilitati sociale.
• Le displace orice schimbare in rutina zilnica.
• Lipsa de empatie (capacitatea de a recunoaste si a relata emotiile la cei din jur)
• Incapacitatea de a recunoaste modificari subtile in tonul si accentul conversatiei, prin care vorbitorul schimba sensul unei relatari (copilul nu intelege o gluma); relatarile copilului vor fi lipsite de tonuri, accente si intonatie.
• Evita sa priveasca direct in ochii celor din jur.
• Au expresii faciale si posturi corporale aparte.
• Pot vorbi mult, de obicei despre subiectul favorit; este des intalnit monologul; gandurile private sunt frecvent exteriorizate.
• Pot avea dezvoltare motorie intarziata; copiii cu sindrom Asperger pot invata mai greu modul de utilizare a furculitei si a lingurii, de a merge pe bicicleta sau cum sa prinda o minge; pot avea un mod ciudat al mersului, iar scrisul de mana este frecvent deficitar.
• Pot fi extrem de sensibili si reactioneaza exagerat la zgomote de intensitate mare, la lumini, la gusturi intense sau texturi aparte.