Adevărul despre shaorma. Care este ingredientul extrem de periculos și trebuie evitat
În ultimii ani, shaormeriile au luat o amploare foarte mare, estimându-se că, în România, se consumă zilnic aproximativ un milion de shaorme.
Directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Paul Anghel, atrage atenţia asupra produselor fast-food şi îi sfătuieşte pe consumatori ca atunci când cumpără din magazinele sau restaurantele specializate astfel de produse să se asigure că vânzătorul este echipat corespunzător, cu halat de protecţie, bonetă şi, mai ales, mănuşi de protecţie curate sau de unică folosinţă. De asemenea, îi îndeamnă pe clienţi să verifice eticheta produsului şi ambalajul acestuia şi să compare preţul de la raft cu cel de pe bon, pe care să-l păstreze în cazul în care doresc să reclame calitatea produsului.
"Pentru a achiziţiona produse de tip fast-food care să nu le pună sănătatea sau poate chiar viaţa în pericol, consumatorii trebuie să ţină cont de câteva sfaturi: la cumpărarea produselor din carne/carne tocată să acorde atenţie deosebită la aspectul produsului, să urmărească modul de etichetare, să nu cumpere produse preambalate neetichetate, iar pentru cele comercializate vrac este obligatorie înscrierea, la locul de comercializare, a datei durabilităţii minimale/datei limita de consum şi a ingredientelor alergene”, spune Paul Anghel.
Ei îndeamnă pe oameni să refuze produsele din carne tocată pentru care există îndoieli privind calitatea şi modul de informare prin etichetare, să refuze produsele din carne pe care nu este înscrisă data de expirare sau dacă această este modificată sau depăşită şi să nu cumpere produse din carne tocată din locuri neautorizate, întrucât comerciantul respectiv nu poate asigura condiţiile optime de transport, depozitare şi comercializare şi nu poate elibera bon de casă cu care să fie justificată tranzacţia comercială şi riscă să achiziţioneze un produs neconform sau chiar nesigur care le poate afecta sănătatea.
"Trebuie urmărit, în cazul produselor alimentare, modul de expunere şi comercializare a acestora, pentru a observă unele indicii care pot să conducă la identificarea riscurilor pentru sănătate şi anume existenţa şi funcţionarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse alimentele, integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecţie pe timpul transportului, depozitării şi comercializării, precum şi etichetarea acestora, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, termenul de valabilitate”, mai spune directorul ANPC.
"Şi un ultim sfat: să solicite şi să păstreze bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, doreşte să reclame calitatea/siguranţă unui produs”, precizează directorul ANPC.