Sfinții Împărați Constantin şi Elena. Tradiţii. Superstiţii. Ce NU este bine să faci în această zi
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt sărbătoriți pe data de 21 mai atât de bisericile ortodoxe, cât și de cele catolice.
Constantin și Elena. Pentru ziua de 21 mai, data la care sunt serbaţi Sfinții Constantin și Elena, există o serie de obiceiuri și superstiții care fac referire la vara ce urmează să își facă apariția:
- mulți agricultori nu lucrează de ziua Sfinților Constantin și Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului; în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
- podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
- ziua de 21 mai, Sfinții Constantin și Elena, este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;
- femeile, pentru a alungă duhurile rele și necurate, dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă; pentru a se apară de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor stă la stana.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
Sfinții Constantin și Elena: Cercetătorii sunt de părere că deciziile împăratului Constantinin favoarea creștinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena.
Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, că fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul român Constantiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi). În 293, împăratul Dioclețian i-a poruncit lui Constantiu să divorțeze și l-a numit Cezar pentru Imperiul Român de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă șase copii.
Sfinții Constantin și Elena: Elena nu s-a recăsătorit și a trăit în umbră, departe de atenția publică, dar aproape de fiul sau, pe care l-a sprijinit cu dragoste și afecțiune. În anul 306, fiul sau a fost proclamat de armata română drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constantiu Chlorus. El și-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de “Nobilissima Femină” (Doamna prea nobilă).
În anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distincție pe care o putea primi o femeie, aceea de “Augusta”. În anul 325, Sfânta Elena a plecat într-o expediție la Ierusalim, pentru a găși Sfânta Cruce pe care fusese răstignit Iisus Hristos.