SFÂNTA SOFIA. Semnificația numelui Sofia și povestea cutremurătoare a Muceniței
SFÂNTA SOFIA. Sfântă Mucenița Sofia alături de fiicele sale Pistis, Elpis și Agapis sunt sărbătorite de către Biserică Ortodoxă în fiecare an pe 17 septembrie. Acestea au trăit în Italia în timpul Împăratului Adrian, care a domnit între anii 117-138. În limbă greaca, numele de Sofia înseamnă înțelepciune. Sfânta Mucenița a avut trei fețe pe care această le-a botezat după numele celor trei virtuți teologice. Pistis înseamnă credința, Elpis se traduce prin nădejde iar Agapis înseamnă dragoste.
SFÂNTA SOFIA. Deoarece era o perioadă în care creștinii erau persecutați, Sofia și fiicele sale au avut mult de suferit. Prefectul provinciei, un om invidios și cu o inimă neagră cu numele de Antioh le denunță împăratului Adrian pe motiv că acestea ar fi creștine. La auzul acestora împăratul le ordonează să se lepede de Dumnezeu și să renunțe la creștinism. Mai mult decât atât, pentru a le cruța Adrian le ceru să aducă jertfă zeiței Artemis. Sofia și fiicele ei au refuzat iar Adrian ordonă că fiicele Sofiei să fie omorâte. Prin acest mod Sofia ar fi avut mult mai mult de suferit, nu doar din cauza torturii la care a fost supusă dar și datorită pierderii fiicelor sale. Fețele sfintei, deși erau de vârste fragede – Pistis avea 12 ani,, Elpis 10 ani iar Agapis 9 ani – au fost martirizate în anul 137.
După ce văzu cu ochii ei cum fiicele sale sunt omorâte Adrian îi dădu drumul considerând că toate aceste chinuri vor fi mult prea mult pentru orice mamă. Așadar Sofia luă trupurile celor trei fețe și le îngropa pe un deal în afară cetății. Stătu la mormântul lor timp de trei zile în care se rugă continuu, iar bunul Dumnezeu a decis să o ia alături de el la Ceruri unde fiicele sale o așteptau. Mormintele Sfintei Sofia și a fiicelor sale au fost găsite pe drumul român Via Aurelia, loc unde s-a ridicat ulterior Biserică “Sfantul Mucenic Pangratie”. Începând cu anul 1992, Sfântă Mucenița Sofia a devenit ocrotitoarea capitalei Bugariei.