Klaus Iohannis: ”În România ne așteptăm să ajungă prima tranșă de vaccin anticoronavirus în primul trimestru al anului viitor”. Cine are prioritate la vaccinare
Ședință de urgență la Palatul Cotroceni, marți! Președintele Klaus Iohannis a analizat ultimele măsuri ce trebuie luate pentru stoparea răspândirii coronavirusului și protejarea sistemului medical, după ce în ultimele săptămâni se înregistrează record după record la numărul zilnic de infectări și internări la Terapie intensivă.
Președintele a susținut, marți, declarații de presă în care a precizat că pentru România ne așteptăm să ajungă prima tranșă de vaccin anticoronavirus în primul trimestru al anului viitor, în cel mai favorabil scenariu. Primii vaccinați vor fi lucrătorii din sistemul medical, dar și persoanele din grupele de risc.
”Situația epidemiologică din toate statele europene se degradează rapid. România se confruntă la rândul ei cu cifre îngrijorătoare și autoritățile se adaptează permanent cu noi măsuri pentru a controla răspândirea virusului. Ne punem toți mari speranțe în dezvoltarea unui vaccin sigur și eficient. România e parte a acordurilor Comisiei Europene pentru furnizarea vaccinului, cu o alocare de peste 10 milioane de doze de vaccin. Din cauza cererii extrem de ridicate la nivel mondial, vaccinul va ajunge în statele UE în mod etapizat.
Pentru România ne așteptăm să ajungă prima tranșă în primul trimestru al anului viitor, în cel mai favorabil scenariu. Toate statele UE vor primi în același timp aceste tranșe când vaccinul va fi disponibil. Toate statele UE vor primi concomitent cota corespunzătoare din prima tranșă. Primii vaccinați vor fi lucrătorii din sistemul medical, dar și persoanele din grupele de risc. Vaccinarea întregii populații va începe cel mai devreme în primăvară.
Vrem să ne asigurăm că vaccinurile folosite respectă toate reglementările internaționale. Am convocat azi o întâlnire cu ministrul Sănătății și experți din domeniul vaccinologiei. Am evaluat stadiul pregătirii României. Pentru a informa corect populația și a combate dezinformarea, e necesar un efort de comunicare transparent și eficient, și mă bazez și pe sprijinul mass media. Ministrul Sănătății mi-a explicat cadrul privind vaccinarea, etapele de vaccinare, rețeaua de stocare și distribuție.
Toate aceste aspecte sunt foarte importante, analizate la nivel european, pentur că noul vaccin ar nevoie de condiții speciale de transport și depozitare. Fac apel la personalul medical de a se pregăti și informa corect în vederea procesului de vaccinare. Medicii de familie să fie bine instruiți. Am cerut ministrului Sănătății să identifice resursa umană necesară. Am discutat aspecte de logistică și dezvoltarea unor mecanisme de supraveghere activă. Dezvoltarea unuia sau a mai multor vaccinuri va di esențială pentru controlul pandemiei și relansarea economiilor. E imperativ să respectăm toate măsurile de prevenție: masca, distanțarea fizică, igiena mâinilor, evitarea aglomerației. Sunt singurele metode care pot contribui decisiv la controlul pandemiei”, a declarat președintele.
Alegeri în SUA
”Relația cu SUA e fundamentală pentru securitatea României. Administrația SUA, indiferent de coloratura politică, a susținut permanent România. Cu precădere în ultimii ani, s-au înregistrat progrese pe multiple dimensiuni de cooperare.
Am dezvoltat o viziune comună România – SUA cu privire la Marea Neagră, au fost puse bazele creșterii prezenței militare a SUA în România. La capitolul cooperare economică și energie au fost înregistrate progrese semnificative în domeniul nuclear civil. În ce privește vizele, partea americană a dat semnale că acordă o semnificație deosebită obținerii de progrese în acest domeniu. Eu mă voi implica în continuare direct pentru consolidarea parteneriatului strategic cu SUA”, a declarat Klaus Iohannis, marți.
Întrebări din partea presei
Reporter: Ați stabilit cu liderii UE o politică comună de carantinare, în special a zonelor roșii?
Iohannis: Am discutat destul de mult despre tema vaccinurilor și campanii de vaccinare. Domeniul sănătății e un domeniu de autoritate națională și măsurile pot fi corelate dacă există înțelegeri între state. Fiecare stat are legislație proprie. Corelările de acest tip sunt mai greu e făcut, dar a fost important să păstrăm libertatea de circulație a oamenilor și mărfurilor ca să nu omorâm economia. Am discutat despre posibile măsuri de corelare a perioadelor de carantină, păstrarea granițelor deschise.
Reporter: Am ajuns la aproape 8.000 de cazuri, specialiștii vorbesc de 10.000 pe zi. Vom avea alegeri?
Iohannis: Nu luăm în calcul amânarea alegerilor și experții nu sunt de părere că trebiue amânate. Chiar azi au loc alegeri în SUA, o țară mult mai greu lovită de pandemie decât România. Nu trebuie să ne legăm de un anumit număr, ci să privim situația ca un întreg.
Reporter: Slovacia a început să testeze în două zile aproape trei sferturi din populație. Ați discutat această situație și pentru România?
Iohannis: Slovacia e singura țară care și-a propus un asemenea demers. Experții nu sunt convinși că o testare în masă ne aduce un rezultat palbabil dintr-un motiv foarte simplu. OMS nu recomandă testarea în masă, ci în baza unei anchete epidemiologice, cum se întâmplă și la noi. Dar așteptăm să vedem ce aduce această testare în masă din Slovacia.
Reporter: Ce statut vor avea cei care vor refuza să se vaccineze? Însuși faptul că restricțiile nu dau rezultate, cum vă explicați că nu dau rezultate?
Iohannis. Pandemia se poate termina în două feluri: fie dacă se îmbolnăvesc suficient de mulți – Doamne ferește de acest scenariu, sau dacă se găsesște un vaccin – metoda cea mai bună. Restricțiile impuse în acest an s-au luat pentru a atenua impactul pandemiei. Nu și-a imaginat nimeni că pandemia se termină prin aceste măsuri. Ca să folosim vaccinul eficient am început cu convocarea întâlnirii de azi, să fim foarte bine pregătiți. Nu vrem să vaccinăm pe nimen i cu forța, dar e absolut recomandat. UE va cumpăra acele vaccinuri sigure, care îndeplinesc toate normele.
Reporter: De ce spuneți că dau rezultate restricțiile?
Iohannis: Da, dau rezultate. Fără aceste resctricții, sistemele sanitare ar fi fost copleșite demult.
Reporter: Vă gândiți la un lockdown temporar înantea vaccinării?
Iohannis: Depinde ce înțelegem prin lockdown. Nu avem motive să impunem stare de urgență, dar avem motive să introducem restricțiile recomandate de experți pentru a ține sub control răspândirea pandemiei.
Reporter: În țară au loc tot felul de petreceri cu mulți oameni, ce mesaj aveți pentru ei? Ar trebui amenzi mai mari?
Iohannis: E foarte clar că restricții sunt necesare în continuare. Din păcate nu toată lumea înțelege.
Reporter: Săptămâna trecută spuneați că veți cere experților explicații despre diferențele uriașe dintre testările din județe. V-au explicat de ce sunt aceste diferențe, ce soluții sunt, mai ales că premierul Orban părea confuz când explica situația?
Iohannis: Am întrebat, am lansat provocarea experților, am primit un răspuns preliminar care arată cum se organizează testările, anchetele epidemiologice și că testarea se face după anchetă sau la cerere. Drept pentur care azi am avut o discuție cu ministrul Sănătății și cu Arafat și am continuat discuția, i-am rugat să aprofundeze un pic mai bine tematica și să vină cu măsuri de echilibrare a testării în toate județele.
Reporter: Veți continua cu acest sistem falimentar de decizie pusă în mâna autorităților locale, cu școli închise în București, dar deschise în Pipera?
Iohannis: Da, vom continua, pentru că răspunderea trebuie să fie și la autirtatea locală, nu doar la cea centrală. Autoritatea centrală trebuie să își rafineze catalogul de măsuri puse la dispozițai autorității locale.
Reporter: România are un număr foarte mare de morți. Premirul Orban a aruncat vina exclusiv pe populație. Ce explicație aveți dvs?
Iohannis: Explicațiile se găsesc fără a fi mare specialist în trecutul nostur mai recent, din ultimii 30 de ani. Nu vreau să fac din asta o polemică politică. Din ultimii 30 de ani, 20 și ceva de ani a fost condusă de PSD, care a avut o politică sanitară foarte proastă. Sănătatea noastră publică nu e în parametri foarte buni. E trist, dar adevărat. De aceea am spus de la început că trebuie pus accentul pe prevenție și educație. Deocamdată nu am ajuns unde ne dorim. De aceea e nevoie de o reformă profundă, e nevoie de alt tip de guvernare decât în ultimii 30 de ani. PNL e singurul partid care poate veni cu altă politică, care poate face o reformă profundă, cu o largă majoritate în parlament după alegeri. Da, vom reuși și vom avea date mai bune la sănătate publică. Din 27 de state care apar în ultima evidență a cazurilor de Covid, la incidența cazurilor pe ultimele două săptămâni, România e cred pe locul 19, deci nu stăm chiar rău în comparație cu alte state europene, dar la mortalitate suntem în prima parte a clasamentului și asta mă întristează. E importantă și partea preventivă, ca să nu ajungem la spital, or pentru asta e nevoie de programe naționale.
Reporter: Autoritățile au decis ca țările să rămână deschise în toate statele europene. Care e cauza pentru care școlile nu pot fi deschise în România, există o analiză care să arate că mersul la școală e vector de răspânidre?
Iohannis: Da, sunt analize care recomandă trecerea în online când incidența cazurilor trece de 3 la mie. Am cerut o analiză aprofundată a experților, dacă apar noutăți o să vă țin la curent cu ele.
Reporter: În 16 martie ați semat decretul pentru starea de urgență. S-ar putea repeta un scenariu acum?
Iohannis: Evoluția e fluidă, e greu de prevăzut ce se întâmplă peste o săptămână sau două. Restricțiile care sunt în vigoare au fost discutate ce experți, care nu văd necesară întoarcerea la starea de urgență.
ȘTIREA INIȚIALĂ
La ora 15.00, la Palatul Cotroceni a început o ședință de evaluare si de gestioanare a epidemiei de coronavirus de la noi din țară.
Klaus Iohannis discută cu ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății, Alexandru Rafila, secretarul de stat în Ministerul Sănătății general dr. Ionel Oprea despre masurile ce urmeaza sa fie aplicate dar și despre cele care sunt acum în vigoare pentru a limita cât mai mult accelerarea epidemiei de coronavirus.
La ședința de la Palatul Cotroceni participă și mai mulți medici importanți din mai multe orașe, de la spitalele de Boli infecțioase, precum și reprezentanți ai medicilor de familie. Printre aceștia, dr. Andreea Moldovan, Director Medical, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov; dr. Gindrovel Dumitra, Medic Primar Medicină de Familie, Vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), coordonator al grupului de vaccinologie din cadrul SNMF, potrivit anunțului Administrației Prezidențiale.
România înregistrează o creștere constantă a ratei de infectare, în paralel cu supra-aglomerarea secțiilor de Terapie Intensivă. În paralel, în Europa, tot mai multe țări au anunțat intrarea în „lockdown”. Franța, Spania, Germania, Belgia sunt primele care au anunțat deja intrarea în carantină după bilanțuri record de infectări.
România se menține pe același trend ascendent al ratei de infectare. În ultimele două săptămâni, rata cumulată de infectare a ajuns la 341.4 iar rata mortalității a urcat la 6,2 la 100.00 de locuitori, potrivit datelor Centrului Eruopean al Prevenirii Bolilor.
În spitale erau internați, marți, 11.897 de bolnavi COVID-19, dintre care doar 195 doar în ultimele 24 de ore. Dintre cei 11.897 de bolnavi, 974 se aflau în secțiile ATI, marți, 3 noiembrie.
Ultimele date oficiale raportate chiar marți de autorități arătau că de la începutul epidemiei bilanțul infectărilor a ajuns la 258.437, dintre care 7.733 în ultimele 24 de ore. Au murit 7.273 de români în ultimele opt luni, dintre care 120 în ultimele 24 de ore, de luni până marți. În plus, de la izbucnirea epidemiei în România, au murit peste 40 de cadre medicale din cauza COVID-19.
De asemenea, tot până marți, 3 noiembrie, potrivit cifrelor oficiale, pe teritoriul României, 31.674 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus erau în izolare la domiciliu, iar 11.289 persoane în izolare instituționalizată, iar 58.021 de persoane în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată - 18 persoane.