Securiştii tranziţiei. Ce secret ascunde generalul Dan Gheorghe, fost colonel USLA, "unchiul lui Coldea"
Securiştii se mişcă şi astăzi, unii ajunşi la vîrste înaintate, lejer şi convenabil în apele tulburi dintre mit, legendă şi adevăr. Cei mai mulţi dintre ei s-au retras discret, lăsînd locul celor pe care i-au ”crescut”. Alţii au murit. Tuturor le-au convenit de minune ”teoriile conspiraţiei” (pe unele ei înşişi le-au ”cultivat” în presă), care le-au exacerbat rolul şi influenţa şi de care au profitat din plin, în realitatea mult mai prozaică a satisfacerii nevoii lor insaţiabile de putere şi bani, scrie istoricul Marius Oprea.
Adevărul e întodeauna la mijloc. Dar, ceea ce nu se poate nega e că ”moştenirea” lor profesională, dobîndită în Securitate şi acum transferată ”moştenitorilor” lor nu a fost niciodată lăsată departe, ci a fost pusă în slujba noilor stăpîni politici. De la ei au primit protecţie, pe ei i-au slujit cu toată ”expertiza” lor şi de către ei au fost întodeauna recompensaţi pe măsură, scrie Oprea, într-un editorial mediafax.ro.
Unul dintre aceşti securişti, notează istoricul, personaj enigmatic, dar cu roluri importante în momente cheie din istoria tranziţiei, a fost generalul Dan Gheorghe.
”Ştafetă” între generaţii, de la unchiul Gheorghe la nepotul Coldea
Dan Gheorghe s-a născut în 1953, în comuna Sinta din judeţul Arad. Ca mulţi alţi tineri de la ţară, atras de mirajul unui trai uşor şi de puterea conferită de uniforma de Securitate, s-a înscris şi a absolvit Şcoala de Ofiţeri de la Băneasa, între între 1966 şi 1969 şi a absolvit, ca majoritatea securiştilor generaţiei sale, Facultatea de Drept la fără frecvenţă (promoţia 1973). Pe 1 septembrie 1969 a fost încadrat în Securitatea Municipiului Bucureşti, unitate de elită a Departamentului Securităţii Statului, iar pe 20 octombrie 1988 a fost mutat la UM 0620 (USLA).
În decembrie 1989 era locţiitor pe probleme informative al comandantului acestei unităţi, colonelul Gheorghe Ardeleanu, şi, în circumstanţe neelucidate, ca şef al ”dispozitivului de Securitate” de la Aeroportul Otopeni a ajutat un grup de peste 50 de securişti să părăsească România cu acte false, iar ulterior a reuşit să blocheze ancheta într-un anumit dosar al Revoluţiei, distrugînd toate dovezile – este vorba de dosarul misteriosului zbor al avionului Rombac de la Sibiu.
La înfiinţarea Serviciului Român de Informaţii, în martie 1990, Virgil Măgureanu l‑a recuperat şi l‑a numit adjunct al şefului Brigăzii Antiteroriste din SRI. De aici, Dan Gheorghe şi‑a continuat cariera în Serviciul de Informaţii Externe, de unde în 1993 a făcut un salt spectaculos, fiind avansat la gradul de general-maior şi numit la comanda UM 0215, Serviciul secret al Ministerului de Interne35, trecînd în tabăra lui Gelu Voican Voiculescu. După alegerile din 2000, a făcut parte din valul de securişti reactivaţi de Ion Iliescu.
S-a spus (şi aici, pe bună dreptate) că el l-a protejat şi susţinut în carieră pe Florian Coldea, cel socotit drept ”eminenţă cenuşie” a ”binomului” SRI-Justiţie din vremea lui Traian Băsescu; e socotit de unii şi ”naş” al unei importante forţe politice, USR-PLUS, care ”aduce un suflu nou” şi un loc cald multora dintre odraslele foştilor securişti şi ale informatorilor lor, mai notează Marius Oprea.
Potrivit acestuia, Coldea s-a bucurat şi de susţinerea unor oameni ”crescuţi” în Serviciul Român de Informaţii de unchiul său, generalul Dan Gheorghe: e vorba de generalul Ion Ştefănuţ, fostul şef al Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului, şi de generalul Sorin Brăteanu şeful Secretariatului General al SRI (naşul său de căsătorie şi cel care i-a deschis ”pîrtia” în carieră).
Unchiul său Dan Gheorghe a fost perceput după 1989 drept prototipul ”aripii conservatoare”, ”ceauşiste” din noile structuri de informaţii, în special datorită acţiunilor sale din timpul Revoluţiei, pentru care a fost cercetat în ”dosarele Revoluţiei” – dar pentru scurtă vreme. După ce în 7 decembrie 2004 generalul Dan Voinea a reuşit să redeschidă aceste dosare, printr-o rezoluţie de infirmare a ”neînceperii urmăririi penale” faţă de un mare număr de militari (a se citi aici inclusiv securişti) şi civili, printre care şi generalul în rezervă Dan Gheorghe (dispusă în 20 septembrie 1995) şi reluarea urmăririi penale în cauză, prin rezoluţia nr. 406/C/1147/II/2009 din data de 9 aprilie 2009, procurorul general al Parchetului de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi a dispus infirmarea rezoluţiei lui Dan Voinea şi a clasat din nou dosarul. Venise vremea, de astă dată, ca ”nepotul” Coldea, parte în ”binomul” cu doamna Kovesi să-şi ajute unchiul, retras în confortul unei vile, dar suferind de inimă.
(...)
Dan Gheorghe, artizanul puterii lui Coldea – i-a dat dosarele SIPA
"În 2003, cu o mare discreţie, generalul Dan Gheorghe a fost numit adjunct al generalului Marian Ureche, şeful Serviciului Independent de Protecţie şi Anticorupţie din Ministerul Justiţiei, care a întocmit ”dosare personale” cu date compromiţătoare (inclusiv din viaţa intimă a magistraţilor), pentru a controla deciziile instanţelor", mai scrie Oprea.
"Dan Gheorghe a fost cel care a transmis către SRI, adică lui Coldea, cel puţin în format electronic, datele stocate la centrala de comandă a SIPA: cînd a fost închis serviciul secret din Ministerul Justiţiei în martie 2006, s-a constatat că hardurile computerelor acestuia fuseseră şterse şi rescrise (probabil încă din noaptea alegerilor, cînd rezultatele acestora au fost evidente), pentru a nu putea fi recuperate informaţiile iniţiale stocate pe ele. Astfel, nepotul său Florian Coldea a primit ”dosarele personale” ale unui mare număr de magistraţi, un atu important în crearea „binomului” SRI-Justiţie, prin protocoalele secrete încheiate cu Parchetul General şi DNA, prin care, practic, SRI-ului i s-a oferit posibilitatea de a participa la anchete penale (fosta Direcţie a VI-a de Cercetări Penale a Securităţii). Se poate spune că mentorul lui Coldea în această acşiune a fost vechiul şi experimentatul securist Dan Gheorghe", mai scrie Oprea.