Scriitorul Norman Manea, la Biblioteca Naţională a României

Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, se află în România în perioada 30 aprilie - 18 mai, unde are programate mai multe întâlniri cu cititorii, cu prilejul lansării volumului "Plicuri şi portrete", ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, apărut recent la editura Polirom.

Cu acest prilej, va avea loc şi proiecţia filmului "Exilul - un colaj. Norman Manea în dialog cu Andrei Ujică".
La eveniment vor participa, alături de Norman Manea, Carmen Muşat, Simona Sora, Elena Tîrziman şi Claudiu Turcuş, iar moderator va fi Ovidiu Şimonca.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu revista Observator cultural. Actuala ediţie a volumului "Plicuri şi portrete" amplifică sumarul captivantelor portrete şi epistole, cititorul întâlnindu-i acum, pe lângă Emil Cioran, Nichita Stănescu, Lucian Raicu, Antonio Tabucchi, Saul Bellow, Florin Mugur, Gabriela Adameşteanu, Robert Musil, Eugen Ionescu, Imre Kertész, Claudio Magris, şi pe Philip Roth, Octavio Paz, Matei Călinescu, Paul Cornea, Paul Bailey şi chiar Ana Pauker. Alături de ei stau numeroase alte figuri emblematice ale culturii şi istoriei contemporane, din ţară şi din străinătate. Relatările memorialistice şi cu valoare de document alcătuiesc un volum de autentică literatură, incitant şi original.

"Plecarea din România a dus, fireşte, la teribile deposedări. Faptul că le prevăzusem nu a diminuat, în timp, efectul traumatic. Printre altele, am părăsit nu doar bibliotecile şi librăriile bucureştene, ci şi cărţile adunate, cu sârg şi drag, în propria bibliotecă. Am lăsat în urmă şi amintiri, şi sute de plicuri cu epistole şi cu ciorne de proiecte literare, şi părinţi, şi prieteni...", spune Norman Manea.

Norman Manea, născut în 1936, este unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi "writer in residence" la Bard College, New York. De la debutul din 1966 şi până în 1986, când a plecat din ţară, a publicat 10 volume, fiind distins cu premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste). În 1992, a primit Bursa Guggenheim şi premiul MacArthur, în 2002 i s-a atribuit premiul internaţional de literatură Nonino pentru Opera omnia, iar, în 2006, premiul Médicis Étranger, pentru volumul "Întoarcerea huliganului".

În anul 2010, a primit titlul de Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor din partea Guvernului francez, iar, în anul 2011, a fost distins cu prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. În 2012, Uniunea Scriitorilor din Romania i-a decernat premiul naţional pentru literatură şi, în anul 2014, l-a inclus pe lista propunerilor României pentru premiul Nobel pentru literatură.

La editura Polirom, Norman Manea a publicat "Întoarcerea huliganului" (ediţia I, 2003; ediţia a II-a, 2006, 2008, 2011), "Plicuri şi portrete" (ediţia I, 2004), "Fericirea obligatorie" (ediţia a II-a, 2005, 2011), "Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul" (ediţia a II-a, 2005; ediţia a III-a, 2013), "Anii de ucenicie ai lui August Prostul" (ediţia a II-a, 2005, 2010), "Plicul negru" (ediţia a IV-a, 2007, 2010), "Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici" (2008), "Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow" (2008), "Vorbind pietrei" (2008), "Atrium" (ediţia a II-a, 2008), "Variante la un autoportret" (2008), "Vizuina" (ediţia I, 2009; ediţia a II-a, 2010), "Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian" (2010), "Cuvinte din exil" (împreună cu Hannes Stein, 2011), "Captivi" (ediţia a II-a, 2011), "Cartea fiului" (ediţia a II-a, 2012), "Zilele şi jocul" (ediţia a II-a, 2012).

Norman Manea se numără, alături de Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu şi Varujan Vosganian, printre scriitorii propuşi anul acesta de Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) pentru premiul Nobel pentru literatură.