Şcoli praf, rezultatele elevilor, foarte slabe. Cum arată cifrele ruşinii pentru România
Fără carte, o naţie nu are cum să progreseze. Însă autorităţile nu par să înţeleagă acest lucru, aşa că în fiecare an, şcolile încep cu aceleaşi probleme. Pereţii sunt scorojiţi, băncile sunt vechi şi la catedră vin de multe ori persoane necalificate. Iar rezultatele se văd. În fiecare an, peste 500 de elevi renunţă la şcoală şi se apucă de muncă.
Anul şcolar a început cum nu se poate mai rău: 3.400 de unităţi de învăţământ din ţară nu au autorizaţie de funcţionare. Elevii s-au aşezat cuminţi în bănci, chiar dacă pereţii sunt scorojiţi, iar toaletele arată ca după un război pierdut. Părinţii cunosc problema, dar s-au resemnat între timp.
"Toaletele sunt afară, nu există în interior, dar… binişor. Noi stăm şi mai aproape. Ai mei, cel puţin, nu mergeau la toaletă, aştaptau până acas", povesteşte o mamă.
Iar situaţia se repetă în majoritatea unităţilor de învăţământ de la sate, acolo unde învaţă aproximativ un milion şi jumătate de elevi şi predau peste 83 de mii de profesori. Copiii nu au manuale pe bănci, iar numărul computerelor este de 7,5 la o sută de elevi. Deşi oficialii din Ministerul Educaţiei ar putea închide şcolile care nu respectă standardele minime de funcţionare, acest lucru nu se întâmplă.
"Nu ne putem permite să rămână fără şcoală şi aşa avem mai ales în mediul rural o rată foarte mare de abandon şi de părăsire timpurie a şcolii", explică aceştia.
Iar rezultatele se văd. Peste o treime dintre licee au avut medii sub 6 la Bacalaureat, iar elevii de la sate obţin note mai slabe cu aproape un punct faţă de cei de la oraş atunci când au loc concursuri naţionale.
Vicepreşedintele ARACIP: Sunt 75% din cadrele didactice care fac naveta, aceasta este o problemă, pe care sistemul ar trebui să găsească modalităţi de rezolvare sunt şcoli, 20% unde nici un cadru nu face naveta, sunt 8% toate cadrele didactice fac naveta".
Cifrele sunt îngrijoratoare: 6% dintre elevi rămân acasă după opt clase şi nu învaţă nicio meserie.