MENIU

ŞCOALA DUPĂ 25 DE ANI. Ministru al Educaţiei: CAMERELE VIDEO, DE VINĂ pentru DEZASTRUL DE LA BAC

Camerele de supraveghere sunt de vină pentru dezastrul de la Bacalaureat, spune un fost ministru al Educaţie.

BACALAUREAT 2014 Mihai Golu a fost ministru al Educaţiei între anii 1991-1992, în Guvernul Stolojan. Profesorul universitar a vorbit într-un interviu serial acordat în exclusivitate pentru REALITATEA.NET despre dezastrul din învăţământul românesc, precizând că, încercând să scape de trecutul comunist, românii au distrus şi valorile. "Odată cu apa arunci şi copilul din copaie". Legat de dezastrul de la examenul de BACALAUREAT, fostul ministru spune că de vină este sistemul de supraveghere: "Este poliţienesc!". "Camerele video creează un stres şi o stare de frustrare".

Este examenul de Bacalaureat necesar? Dacă da, unde s-a greşit în reforma Bacalaureatului?

În orice sistem de învăţământ, ieşirile trebuie controlate. Ca să vezi ce dai mai departe pe piaţa muncii. Bacalaureatul, fiind sfârşitul ciclului liceal, reclamă neaparat o verificare, o evaluare şi acest lucru se face sub forma unui examen.

În perioada în care aţi fost ministru a existat aceeaşi situaţie, referindu-mă la rata de promovare la examen?

Nu, această problemă a apărut ulterior, după ce s-au introdus procedeele acestea noi, referindu-mă la sistemul de  supraveghere. Înainte de introducerea camerelor de luat vederi nu a existat o asemenea problemă de promovabilitate.

Dumneavoastră aţi ocupat funcţia doar un an de zile, nu aţi avut foarte mult timp la dispoziţie, dar care au fost priorităţile atunci?

Cât am fost ministru am avut de rezolvat probleme curente, ca să spun aşa, care se acutizaseră şi se concretizaseră sub forma unui val de nemulţumiri din partea cadrelor didactice, care fuseseră ţinute pe loc multă vreme.

Erau aspecte legate de definitivat, grade, aşa încât o bună parte perioadă din cât am stat eu acolo a trebuit să o consacru acestei probleme. Să le rezolv într-un anume fel. Şi a doua mare problemă era aceea să asigur o bază legală de organizare şi desfăşurare a sistemului de învăţământ. Am şi procedat la elaborarea legii învăţământului primar, secundar şi superior, lege care a intrat în dezbaterea Parlamentului în primăvara sau aproape vara lui 1992 şi care s-a aprobat în 1993.

Legea a fost modificată punctual, ulterior, dar ea s-a menţinut în structura ei de bază până acum vreo doi ani, când a fost adoptată această nouă lege, care este în prezent în vigoare. Lege care, de altfel, a stârnit cel mai mare val de nemulţumiri dintre toate care au fost până acum. Şi, apropo de Bacalaureat, sigur că este necesar, el trebuie menţinut, dar nivelul acesta de exigenţă, după părerea mea, ar trebui altfel structurat. În proiectul legii pe care am propus-o iniţial Parlamentului, menţionam două forme de Bacalaureat. Bacalaureat A, de nivel mai înalt şi Bacalaureat B, de nivel mai scăzut.

Aceeaşi propunere pe care a avut-o şi Ecaterina Andronescu, cu Bacalaureatul profesional?

Exact. Aceste forme de Bacalaureat există şi se aplică şi în alte ţări din Europa, de pildă, în Franţa. Acolo, ei au aproape trei tipuri de Bacalaureat - A, B şi C - şi astfel adaptează mai bine nivelul de exigenţă şi profilul probelor de examen pe specificul liceelor.

Dar nu ar fi discriminatoriu?

Nu, chiar deloc! Pentru că fiecare elev primeşte subiecte pe profilul pe care merge. Eu merg pe profil teoretic, am un anumit tip de probe, altul merge pe profil aplicativ, are alt tip de probe, iar pentru cel care merge pe un profil vocaţional va avea un alt gen de probe.

De exemplu, având diploma Bacalaureat B, eu mă pot înscrie la universitate?

Dacă mergeţi pe acelaşi profil, da, dacă schimbaţi profilul, atunci trebuie să daţi câteva diferenţe, cum era şi înainte; dacă terminai liceul teoretic, aveai direct acces la învăţământul superior, dacă terminai un liceu industrial, un liceu economic sau o şcoală normală, trebuia să dai diferenţe de Bacalaureat pentru liceul teoretic.

Această schimbare ar atrage după sine reorganizarea întregului sistem?

Nu neapărat, te poţi pregăti pe cont propriu. Iar chestia asta cu discriminarea e o falsă problemă. Adică diferenţierea trebuie să existe. În pedagogie există acest principiu, cel al individualizării care este, în realitate, doar o lozincă, o vorbă. Pentru că nu se respectă şi nu se poate aplica. Şi cu cât e mai bine individualizat procesul acesta de instruire, de formare, cu atât rezultatele vor fi mai bune. Şi în plan instrumental, profesional, dar şi în plan personal, al câştigului individului.

Aşadar, sistemul de supraveghere este de vină pentru dezastrul de la Bacalaureat?

Da, creează un stres. Şi, pe de altă parte, creează şi această stare de frustrare determinată de suspiciunea care planează asupra celor care sunt implicaţi în activitatea aceasta. Atât profesori, cât şi elevi.

Aţi propune eliminarea camerelor de supraveghere?

Da, este poliţienesc, după părerea mea. Nu cred că există în alte institute sau şcoli, licee din lume. Educaţia trebuie făcută în aşa fel, încât elevul să ştie că, dând un examen, se verifică pe el şi acest lucru este în folosul lui.

Să se cunoască, să-şi probeze capacităţile, să-şi stabilească limitele, să vadă unde poate să pluseze, unde poate să continue, să persevereze, să-şi îmbogăţească performanţele. În America, eu puteam să stau acasă, să dau subiectele la telefon. Studenţii trimiteau lucrarea şi eram sigur că niciunul nu copiază şi nici nu încearcă să copieze. Aceasta este o chestie de educaţie, de formare.

Or, la noi, în societate, este încetăţenit spiritul acesta de a înşela, de a ocoli ceea ce este legal, de a minţi, de-a trage chiulul într-un fel, adică pe principiul: "l-am tras şi pe ăsta". Mentalitatea care este acum în licee nu a existat chiar aşa înainte de Revoluţie, ea s-a înrăutăţit drastic în ultima perioadă. Acesta este, părerea mea, un fenomen care trebuie să ne îngrijoreze, la nivel naţional.

Există un Institut Ştiinţific al Educaţiei care ar trebui să realizeze cercetări de amploare în legătură cu această mentalitate. Dacă o să continue aşa, calitatea pregătirii va scădea vertiginos şi astfel prestigiul şcolii şi al cadrului didactic este în pericol. Eu am mai propus ceva, dar n-au fost de acord, cu toate că în alte ţări există aşa ceva. Să facă facultăţi speciale pentru pregătirea cadrelor didactice.

Deci, nu numai elevii sunt de vină pentru rezultatele dezastruoase de la BACALAUREAT?

Nu, vedeţi, suntem într-o situaţie foarte critică, pentru că nu avem suficiente cadre calificate pentru învăţământul de bază. În ceea ce priveşte învăţământul primar nu avem destui învăţători calificaţi, pentru învăţământul gimnazial, de asemenea. Să angajezi pe post de profesor absolvenţi de liceu, care sunt pregătiţi ca vai de capul lor, cu nicio pregătire pedagogică, ca să ţină lecţii, clar, e o greşeală.

Soluţii pentru a evita dezastrul de la examenul de Bacalaureat?

Tot sistemul trebuie regândit, analizat, componentă cu componentă, verigă cu verigă, şi elaborat un sistem coerent de măsuri de care să se ţină fiecare dintre cei care vin la conducere, miniştri sau ce-or fi, dar să ţină de acest sistem. (VA URMA)