Scandalul "spionilor" din Justiţie continuă. CSM cere CSAT dovezi că nu există informatori
Dezbateri aprinse la CSM despre "spionii" din Justiție. Deşi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării susține că nu există ofiţeri sub acoperire în râdul procurorilor și judecătorilor, reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii cer să vadă dovezile care au dus la această concluzie.
UPDATE 16.40: Informarea Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT) care atestă că nu există lucrători operativi ai serviciilor secrete în rândurile magistraților a fost dezbătută joi în plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), mai mulți membri având luări de poziție divergente pe această temă, scrie Agerpres.
Fostul președinte al CSM Marius Tudose a subliniat că verificările au fost solicitate CSAT pentru a consolida independența justiției și a asigura o transparență totală.
"Am solicitat CSAT să facă verificări, (...) am solicitat de prima dată cu privire la toți magistrații, numai că subiecții care trebuiau să facă declarația sunt foarte mulți și ne referim aici la magistrați, la magistrați asistenți, la grefieri și la consilieri. (...) Este un moment istoric, înseamnă decuplarea de trecut, de anumite metehne ale unor magistrați și nu face decât să consolideze independența justiției și avem o transparență în tot ceea ce înseamnă statutul judecătorului, procurorului (...) și a tuturor celorlalți care fac astfel de declarație", a afirmat Tudose.
La rândul său, președintele CSM, judecătorul Mircea Aron, a apreciat că CSM, prin solicitarea adresată CSAT, nu a făcut decât să respecte niște prevederi legale.
"Eu nu cred că atunci când e vorba să aplici legea e nevoie de curaj. Dacă într-o democrație în care există separația puterilor în stat și dacă există obligații pentru anumite instituții să facă sau interdicții să nu facă, atunci cred că acelea trebuie respectate fără să ai nevoie de curaj", a spus Aron.
El a adăugat că, în cazul în care cineva încalcă dispozițiile legale atunci când întocmește declarația pe proprie răspundere, i se pot aplica sancțiuni care pot fi inclusiv de ordin penal.
"În situația în care judecătorul sau procurorul face o declarație care nu este conformă cu realitatea, el trebuie să suporte rigorile legii. Dacă cel care verifică această situație face de așa manieră încât rezultatul comunicat să fie eronat, el suportă rigorile legii. Deci stă cel puțin sub sancțiunea falsului din penal", a explicat președintele CSM.
În opinia sa, cei care susțin în continuare că în sistemul judiciar ar exista ofițeri acoperiți ai serviciilor secrete ar trebui să prezinte și probe, nu doar să formuleze acuzații la modul general.
"În spațiul public s-au lansat, tocmai din sistemul judiciar, opinii potrivit cărora există în continuare magistrați care țin de sistemele de informații și că sunt ofițeri acoperiți. De aceea facem discuția asta, eu cel puțin tocmai de aceea simt nevoia să o fac, pentru că am primit o hotărâre pe care am comunicat-o, (...) iar instituțiile care erau obligate să facă această verificare spun că au făcut-o. În momentul în care în spațiul public chiar din mediul judecătoresc se spune că aceasta nu este adevărată, asta înseamnă (...) că se bazează pe ceva. Dacă se bazează pe ceva, atunci aceste lucruri trebuie dovedite. Cei care spun că există lucrători acoperiți în justiție ai sistemelor de informații trebuie să facă nominalizări", a punctat Mircea Aron.
El a adăugat că, în cazul în care afirmațiile privind existența unor ofițeri acoperiți ai serviciilor secrete s-ar verifica, situația ar fi extrem de gravă, dar și-a exprimat îndoiala că cineva ar fi riscat să falsifice verificările.
"Dacă lucrurile s-au petrecut altfel, atunci într-adevăr putem avea îndoieli nu asupra faptului că sunt sau nu sunt magistrați ofițeri sub acoperire în sistemul de justiție, ne putem îndoi de adevărul că România este un stat de drept. Eu nu cred că la ora actuală cineva poate să arunce un oprobriu public asupra categoriei magistraților, generic să spună că există ofițeri sub acoperire. (...) Eu nu cred că un om care are judecata la el acasă ar putea astăzi să falsifice o verificare", a spus președintele CSM.
În intervenția sa, judecătorul Norel Popescu a explicat că îndoielile privind corectitudinea verificărilor au apărut în urma unei declarații făcute de șeful Cancelariei Prezidențiale, Dan Mihalache.
"Domnul consilier (Dan Mihalache — n.r.) a spus că CSAT nu are logistica necesară de a verifica aceste declarații și am încredere în ce spune domnul consilier al președintelui României. M-am uitat în lege când am auzit această declarație și observ că, citez, CSAT verifică din oficiu sau la sesizarea CSM aceste declarații. Auzind declarația domnului consilier, m-am îngrijorat, pentru că dacă aceste verificări nu au fost făcute de CSAT și CSAT a fost doar un purtător de vorbe al serviciilor de informații, în sensul că acestea au făcut verificările, iar CSAT doar a transmis informația, înseamnă că această verificare este flagrant nelegală și încalcă tocmai textul articolului 7 din Legea 303. (...) Cred că în această situație noi, CSM-ul, ar trebui să ne adresăm comisiei parlamentare de verificare a serviciilor de informații pentru a face verificările, ei fiind cei care pot face verificările dacă a fost sau nu respectată procedura", a spus Popescu.
Scandalul a izbucnit după ce Traian Băsescu a lansat ideea ca există informatori în rândul magistraților.
Luni, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a oferit publicităţii o informare de presă în care preciza că, la cererea preşedintelui Klaus Iohannis, a verificat dacă magistraţii şi angajaţii Parchetelor sunt sau nu informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
"În urma verificărilor efectuate de către instituţiile abilitate, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
Rezultatele verificărilor au fost comunicate atât Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi Ministerului Justiţiei, în funcţie de instituţia care a solicitat efectuarea acestora", se arată în comunicatul CSAT.