Sărbătoare religioasă. Cui trebuie să-i urezi astăzi "La mulţi ani"?

Sfânta Sofia a avut din căsătorie trei fiice, cărora le-a pus numele celor trei virtuți evanghelice: pe cea dintâi a numit-o Pistis (Credința), pe a doua Elpis (Nădejdea), pe a treia Agapi (Dragostea).

Sfintele mucenițe au trăit în vremea împăratului Adrian (117-138) în cetatea Romei. Pistis era în vârstă de 12 ani, Elpis, de 10 ani, iar Agapis, de 9, atunci când au fost chemate în fața împăratului, ce auzise, de la eparhul său, de cele trei fecioare care împreună cu mama lor duceau o viață închinată cu totul lui Hristos.

În fața mamei lor, Sfintele Mucenițe, Pistis mai întâi, urmată de Elpis și Agapis, au fost supuse la chinuri cumplite, după ce fiecare pe rând l-a mărturisit pe Hristos și a refuzat să jertfească zeiței Artemida — au fost rugate numai să rostească "mare ești zeiță Artemida".

Rezistând în fața tuturor chinurilor cele trei mucenițe au fost omorâte prin decapitare, iar mama lor le-a luat trupurile, le-a așezat într-o singură raclă și le-a îngropat. Sfânta Sofia a stat lângă mormântul fiicelor sale vreme de trei zile, rugându-se lui Dumnezeu, în această vreme și-a dat sfârșitul, fiind îngropată alături de fiicele sale.
Sfânta Muceniță Sofia a fost muceniță nu cu trupul ci cu inima pentru căci cu inima a pătimit mult pentru Hristos.