Sărbătoare mare pentru toți creștinii ortodocși AZI

Sărbătoare mare azi. Cea de-a patra Duminică din Sfântul şi Marele Post al Paştilor mai este numită şi Duminica Sfântului Ioan Scărarul, autorul cărții „Scara virtuților", de la care își trage și numele.

Sărbătoare mare azi. Sfântul Ioan Scărarul apare drept modelul monahului și al științei duhovnicești în care suntem inițiați în timpul Postului Mare de regulile postului și de tipicul slujbelor.

Sărbătoare mare azi. Lectura Scării e cea mai importantă dintre lecturile patristice din timpul Postului Mare și călăuza discernământului ce trebuie să însoțească făptuirea tuturor virtuților.. În paginile cărții, viața duhovnicească este prezentată sub forma unei scări cu 30 de trepte care ne arată cum, prin dobândirea virtuților, putem urca până la întâlnirea cu Hristos.

Sărbătoare mare azi. Scara vestește urcușul la Dumnezeu al autorului ei, lăudat în același timp drept "raiul virtuților", "legiuitorul ascezei" și "făptuitorul" (praktikos) prin excelență. Sfântul Ioan Scărarul reprezintă într-adevăr icoana înfrânării și a ascezei, de aceea lauda sa e prilejul rememorării temeiurilor ascetice.

Sărbătoare mare azi. Pomenirea Sfântului Ioan Scărarul în cea de-a patra Duminică din Postul Mare nu se face pentru că ar fi ziua trecerii lui la cele veșnice. El este pomenit în această zi ca fiind „scară" sau întărire a celor care înaintează duhovniceşte pe cărarea spre Înviere, urmând pilda vieții sale:

Ce se întâmplă dacă mori în postul Paştelui

Sfântul Ioan Scărarul și-a luat crucea pentru a urma Evangheliei în toată rigoarea, retrăgându-se din lume. Experiența sa duhovnicească l-a făcut în stare nu numai să-i îndrume pe ceilalți pe căile ascezei, dar și să îndepărteze orice erezie cu "toiagul dogmelor."

Autor al renumitei cărți Scara, Sfântul Ioan a prezentat viața duhovnicească sub forma unei scări cu 30 de trepte, fiecare treaptă corespunzând unei anumite virtuți, potrivit Doxologia.ro. Sfântul Ioan clasifică treptele Scării astfel:

1. Retragerea - presupune ieşirea firii de sub stăpânirea materiei;

2. Neîmpătimirea - constă în golirea omului de tot ce este stricăcios;

3. Înstrăinarea - maică a despătimirii;

4. Ascultarea - fereastra prin care poţi vedea dincolo de sine;

5. Pocăinţa - o întoarcere a omului de la păcat la virtute, prin nevoinţă şi suferinţă;

6. Gândul la moarte - darul lui Dumnezeu prin care deschide sufletului orizontul veşniciei şi perspectiva infinităţii;

7. Fericita întristare - dorul intens după viaţa în Dumnezeu;

8. Mânia - tulburarea sufletului;

9. Ținerea de minte a răului - ce îngustează sufletul;

10. Clevetirea - care surpă iubirea;

11. Flecăreala - catedrala slavei deşarte;

12. Minciuna - fiica multei vorbiri;

13. Trândăvia - moartea tuturor virtuţilor;

14. Lăcomia - maica desfrânării;

15. Neprihănirea (castitatea) - începutul învierii celei de obşte şi al nestricăciunii celor stricăcioase;

16. Arghirofilia - închinarea la idoli;

17. Nesimţirea - breşa dintre trecut şi prezent;

18. Somnul - îngroşarea minţii;

19. Privegherea - subţierea spiritului;

20. Frica - nedesăvârşirea în iubire;

21. Slava deşartă - vânătoarea virtuţilor;

22. Mândria - închipuirea de sine;

23. Hula - gândurile vrăjmaşilor;

24. Blândeţea - contemplarea tainei lui Dumnezeu;

25. Smerenia - poarta Împărăţiei lui Dumnezeu;

26. Discernământul - curăţenia inimii;

27. Isihia - cale a rugăciunii neîntrerupte;

28. Rugăciunea - maica virtuţilor;

29. Nepătimirea - moartea întru înviere a sufletului;

30. Credinţa, nădejdea şi dragostea - amplitudinea cunoaşterii şi trăirii duhovniceşti.