Sărbătoare mare 28 noiembrie - Peste 500.000 de români poartă numele acestui sfânt

Sărbătorile zilei de 28 noiembrie - Sf. Cuv. Mc. Ştefan cel Nou; Sf. Mc. Irinarh

Ortodoxe

Sf. Cuv. Mc. Ştefan cel Nou; Sf. Mc. Irinarh

Greco-catolice

Sf. cuv. Ştefan cel Nou; Sf. m. Irinarh

Romano-catolice

Ss. Teodora, călug.; Iacob, pr.

Sfântul Cuvios Mucenic Ştefan cel Nou este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 28 noiembrie.
Sfântul Ştefan s-a născut în Constantinopol, în timpul împăratului Anastasie (713-715). De tânăr a ales viaţa monahală, fiind deprins din familie cu un trai aspru şi cu săvârşirea faptelor bune.

A fost stareţ al Mănăstirii Sfântului Auxentie, aflată în apropierea Calcedonului.

Sfântul Ştefan, ca un apărător al dreptei credinţe şi cinstitor al sfintelor icoane, a fost întemniţat în Bizanţ, alături de alte câteva sute de monahi. Au fost torturaţi pentru faptul că nu acceptaseră noua erezie - iconoclasmul (distrugerea sfintelor icoane).

"Deci Sfântul părintele nostru Ştefan, fiind trimis la temniţa numită Pretoriu, numai cât a intrat în pridvoare, s-a înfierbântat inima lui, ca să zic aşa după proorocul, aprinzând înăuntrul lui focul cugetării şi a grăit cu limba sa sfârşitul zilelor vieţii sale, zicând: 'Aceasta este odihna vieţii mele şi aici voi lăuda pe Dumnezeu până la cea mai de pe urmă răsuflare a vieţii mele, căci pentru icoana lui Hristos am ales-o pe dânsa' ". (Vieţile Sfinţilor)

"Şi a aflat închişi acolo ca 342 de monahi, din toate laturile. Unii cu nasurile tăiate, alţii cu ochii scoşi, alţii având mâinile tăiate, ca unii ce nu au iscălit împotriva sfintelor icoane, ci încă au scris pentru ele, iar alţii neavând urechi. Iar unii arătau urmele bătăilor celor neasemănate pe care le luaseră de la chinuitori, răni care nu se tămăduiseră încă, iar alţii se arătau că nu au păr, fiind tunşi de păgânii arzători de icoane, şi cei mai mulţi aveau cinstita barbă unsă cu smoală şi arsă". (Vieţile Sfinţilor)

"Toţi acei părinţi l-au primit pe Cuviosul Ştefan ca pe un păstor şi începător de mântuire şi de la dânsul se învăţau, se spovedeau şi-i spuneau lui gândurile. Deci s-a făcut pretoriu ca o mânăstire, fiindcă toată pravila monahicescă se săvârşea într-însul. Iar cei ce păzeau temniţele, văzându-l pe acesta cu adevărat înger pământesc fără prihană, s-au înspăimântat, încât un temnicer a spus către femeia sa în taină, precum Manoe: 'O, femeie! pierim întru această nebunie a tiranului; căci ca pe un Dumnezeu l-am văzut pe Ştefan Axenteanul, cel închis acum în temniţă' ". (Vieţile Sfinţilor)

Sfântul Mucenic Ştefan a fost omorât în timpul împăratului iconoclast Constantin Copronim (741-775). O mulţime tulburată, care a pornit de la palatul imperial, l-a scos din închisoare şi "îndată la pământ aruncându-l ca nişte fiare sălbatice, şi legând funii de fiarele în care picioarele lui erau închise, l-au tras la uliţa cea de obşte, călcându-l peste cap şi peste tot trupul, cu pietre lovindu-l şi cu beţe bătându-l". (Vieţile Sfinţilor)

Criza iconoclastă, declanşată de împăratul bizantin Leon al III-lea Isaurianul/Sirianul (717-741), a durat până în anul 787, când cel de-al şaptelea Sinod Ecumenic a instituit cinstirea sfintelor icoane ca legiuită şi dreaptă. (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor")