Salariile fabuloase pe care le primeau Nicolae și Elena Ceaușescu în 1989. Cei doi nu erau nici săraci, nici cinstiți
În anul 1989, România se afla într-un intens context de schimbare, marcat de nemulțumiri sociale și economice profunde. În ciuda crizei economice care afecta majoritatea populației, Nicolae și Elena Ceaușescu beneficiau de salarii fabuloase care contraziceau atât realitatea cotidiană a românilor, cât și ideologia comunistă pe care regimul se străduia să o promoveze. Această discrepanță trădează integritatea morală a liderilor care, deși se prezentau drept apărătorii dreptății sociale, trăiau în lux și opulență.
La 34 de ani după căderea regimului comunist, numeroși români își pun întrebarea privind salariile lui Nicolae și Elena Ceaușescu, având în vedere traiul lor luxuriant. Documentele istorice recente arată că cei doi dictatori aveau venituri lunare semnificativ mai mari comparativ cu majoritatea populației din Republica Socialistă România.
Nicolae Ceaușescu, care ocupa funcția de secretar general al Partidului Comunist Român dar și cea de președinte al Republicii Socialiste România, beneficia de un salariu lunar total de 40.000 de lei în anul 1989, conform documentelor de plată păstrate la Arhivele Naționale consultate de Click. Această sumă era de aproximativ 11 ori mai mare decât salariul mediu pe economie în acea perioadă. Deși propaganda oficială afirma că diferența între cel mai mare și cel mai mic salariu era de doar cinci ori, realitatea era complet diferită.
Din aceste 40.000 de lei, 16.000 de lei reprezentau "retribuția tarifară" (salariul de bază) ca secretar general al partidului, la care se adăugau 4.000 de lei ca spor pentru funcția de conducere. De asemenea, pentru funcția de președinte al statului, Ceaușescu primea alte 20.000 de lei, sumă ce nu era publicată oficial. Dictatorul plătea un impozit social de doar 3% și o cotizație de membru de partid de aproximativ 300 de lei, în timp ce restul cetățenilor erau obligați să plătească impozite mult mai mari.
Elena Ceaușescu, soția dictatorului, beneficia la rândul său de un salariu considerabil pentru acea perioadă. Ca prim-viceprim-ministru, ea lua 14.900 de lei, iar la această sumă se adăuga salariul de 5.900 de lei din funcția de director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie (ICECHIM). Astfel, Elena avea un venit lunar brut de aproape 20.800 de lei.
Cum fentau Ceaușeștii legea salarizării
Istoricii au identificat că Nicolae Ceaușescu a încălcat în mod flagrant legislația referitoare la salarizare din 1974, care stipula că "raportul dintre salariul net maxim și minim al personalului din unitățile de stat trebuie să fie de aproximativ 6 la 1". În plus, legea preciza că "nimeni nu poate beneficia de mai mult decât o singură retribuție tarifară". Ambele prevederi au fost ignorate de cuplul prezidențial.
Dacă luăm în considerare cursul oficial leu-dolar din 1989, salariul brut al lui Ceaușescu era aproape 9.600 de dolari. Totuși, dacă ne raportăm la un curs "necomercial", mai aproape de realitatea economică, venitul său ar fi fost de doar 3.200 de dolari. Pe de altă parte, Nicolae și Elena Ceaușescu nu aveau cheltuieli personale, toate fiind acoperite din fonduri de protocol. Asta însemna că ei puteau economisi întreaga sumă pe care o încasau.
Un exemplu grăitor care reflectă economiile acumulate de cuplul prezidențial este incidentul din ziua fugii, pe 22 decembrie 1989, când Elena Ceaușescu a lăsat în urmă o valiză plină cu carnete CEC în valoare totală de 3,5 milioane de lei. Pentru a oferi o imagine de ansamblu, o mașină Dacia 1300 avea un preț de aproximativ 80.000 de lei, în timp ce un apartament cu două camere costa în jur de 125.000 de lei.
Leonard Doroftei și familia au părăsit Canada. De ce au luat decizia să revină definitiv în România