Statele vizate sunt România, Austria, Italia, Polonia, Suedia şi Ţările de Jos.
Cele şase au la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a clarifica acest aspect, iar în caz contrar Comisia poate decide să le trimită un aviz motivat, potrivit comunicatului citat de Agerpres.
Directiva stabileşte norme minime privind dreptul unei persoane suspectate de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale şi al procedurilor de executare a unui mandat european de arestare.
Directiva prevede, de asemenea, că persoanele suspectate au dreptul ca o persoană terţă să fie informată în urma privării de libertate şi dreptul de a comunica cu persoane terţe şi cu autorităţi consulare în timpul privării de libertate.
Comisia a analizat modul în care cele şase state membre au transpus directiva în legislaţiile lor naţionale şi a identificat anumite lacune în ceea ce priveşte drepturile copiilor. Directiva garantează că, începând cu primele etape ale reţinerii de către poliţie, copiii nu pot fi privaţi de libertate fără ca o persoană terţă adecvată să fie informată cu privire la acest lucru. Lacunele identificate se referă la informarea unui adult adecvat, în cazul în care informarea titularului răspunderii parentale cu privire la privarea de libertate ar fi contrară intereselor superioare ale copilului.