MENIU

ROMÂNIA SUVERANĂ | Traversăm o epocă similară celei de la finele primului război mondial

Alexandra Păcuraru

Vreau să încep editorialul de azi amintindu-vă că pe 15 noiembrie 1987, pe fondul înrăutățirii condițiilor de trai, a izbucnit revolta anticomunistă a muncitorilor din Brașov. Oamenii s-au trezit cu salariile înjumătățite, iar câteva mii de oameni s-au îndreptat la primele ore ale dimineții spre sediul Comitetului Județean al PCR pentru a cere răspunsuri. 

Aceștia au scandat sloganuri împotriva regimului, iar pe drum li s-au alăturat sute de brașoveni. Manifestația au fost rapid înăbușită, participanții au fost arestați, iar Securitatea și Miliția au început represaliile împotriva lor. Liderii revoltei au fost bătuți crunt, iar 61 dintre ei au fost condamnați cu pedepse la locul de muncă intre 6 luni și 3 ani, fiind deportați în diferite colțuri ale țării. Ca și atunci, și astăzi trăim convulsii sociale grave. Crizele suprapuse sunt adâncite din cauza liderilor care întârzie să aplice măsurile ce ne pot pune la adăpost. Românii au ajuns la capătul răbdării și sunt tot mai aproape de revoltă. Birurile tot mai mari, prețurile uriașe la absolut orice și jaful din facturi par să fie ultimele picături. Traversăm o epocă similară celei de la finele primului război mondial: săracii devin tot mai săraci, iar bogații petrec ca și cum mâine ar fi sfârșitul lumii. Culmea, o mare companie producătoare de șampanie de lux anunță că a epuizat unele stocuri și nu mai face față comenzilor uriașe. Faptul că există cerere pentru astfel de produse ar trebui să reprezinte o veste bună pentru resusictarea economiei mondiale, dar discrepanțele sunt profunde. Să ne aducem aminte că în anii 1920, la finalul lor mai exact, mapamondul a fost lovit de un dezastru fără precedent: marele crah economic. Valurile acestui tsunami de avnvergură nemaivăzută au lovit aproape fiecare țară de pe glob, inclusiv România. Ele au reprezentat una dintre premisele celui de-al doilea război mondial. Excesele de care dau dovadă cei puțini, dar care concentrează în mâinile lor cea mai mare parte a resureslor financiare ale globului, sunt motivele convulsiilor sociale pe care le experimentăm și azi. Falia dintre bogați și săraci se adâncește iremediabil și revoltele pot înghiți întregul glob în flăcări pe care nimeni nu le va mai putea stinge. Și în România vedem că butoiul cu pulbere al nemulțumirilor este gata să explodeze, iar conducătorii sunt orbiți de interesele personale și nu văd realitatea în care trăim. De astăzi suntem 8 miliarde de suflete pe acest pământ, care se micșorează pe zi ce trece și care dispune de resurse tot mai puține. Omenirea nu a fost niciodată în pericol mai mare ca astăzi, deși a mai trecut prin conflicte sângeroase. Dar la această oră arsenalul de care dispun popoarele lumii, poate distruge de câteva ori planeta. Trăim pe o bucată de rocă, pierduți în acest uriaș univers și nu facem altceva decât să ne războim unii cu ceilalți. Dacă bogații chefuiesc, vedem că în unele regiuni, în special în China, populația se revoltă. Sătui de politica zero Covid și de restricțiile draconice, pe burta goală, milioane de oameni au pornit rebeliunea împotriva conducerii statului. Primii atacați sunt funcționarii care îi obligă să stea în case, fără mâncare. Cred că aceasta este pericolul cel mai mare pe care îl trăim acum: implozia unor regimuri și crearea unor viduri de putere peste care se va așterne anarhia. Nu vorbesc de scenarii ca în filmele științifico-fantastice! Aceasta e imaginea de ansamblu. Trebuie să învățăm să vedem mai departe de ziua de azi, mai departe de România și să înțelegem semnele care prevestesc o răsturnare a ordinii mondiale pe care o știm cu toții. Omenirea se reașază pe noi valori și principii, pe noi coordonate, mai cu seamă după războiul încă neîncheiat din Ucraina. Nemulțumirile se acumulează la nivel individual și pot fi motorul care îi poate urni pe cei mulți să escaladeze prăpastia creată de cei puțini. Și cum să nu fie așa, când și la noi cifrele arată că economia duduie. La propriu. Produsul Intern Brut al UE și al zonei euro a înregistrat o creștere de 0,2% în trimestrul al treilea, țările membre cu cel mai puternic avans fiind România si Cipru, ambele cu o creștere de 1,3%. Dacă oficial ne lăudăm cu aceste date, unde sunt banii? În buzunarele noastre dispar tot mai repede și abia ne mai ajunge ceva de la o lună la alta. Și PIB-ul anual al României a crescut cu 4,7%, ceea ce sporește și mai tare confuzia românilor de rând. Bani sunt, dar cei care îi manageriază îi risipesc pe pomeni sociale, ori și-i împart pentru alegerile care vor urma. Facturile uriașe ne falimentează personal, dar îl îmbogățesc pe domnul stat și pe băieții deștepți din energie! Cele mai recente date arată că, în timp ce românii fac economie de teama prețurilor uriașe, firmele mari de pe piață încasează profituri enorme. Una dintre companiile care au făcut profit pe spatele românilor este Tinmar Energy, cu un profit de 150 de milioane de lei în primele luni din 2022. Compania de furnizare de energie deținută de omul de afaceri Augustin Oancea a avut în 2021 venituri de aproape 3,6 miliarde de lei, în timp ce, în 2020, cifra de afaceri netă era de peste 2,20 miliarde de lei, deci o creștere cu aproximativ 60%. Și nu este singura firmă care profită în aceste vremuri cumplite pentru populație. Ne pregătim de o iarnă cu multe lipsuri, nu doar noi, ci întreaga Europă iar capitala țării noastre riscă să rămână în beznă. Nu am făcut noi anunțul ci chiar Elcen, principalul producător de energie electrică din București, care avertizează că riscă să stingă lumina definitiv, din cauza dificultăților financiare. Va face statul ceva ca să ne protejeze? Rămâne de văzut, dar sunt reticentă. Spre exemplu, băncile din Germania pregătesc bani cash pentru populație, în cazul în care țara se va confrunta cu o pană generală de curent în această iarnă, pentru a putea menține în funcțiune economia. Autoritatea de reglementare a piețelor financiare și alte asociații discută despre această criză din ce în ce mai des. Cei mai mulți germani preferă banii cash, în locul cardurilor și a plăților online din simplul fapt, spun ei, că le păstrează anonimatul și securitatea. Din acest motiv, tind să folosească mai mult decât alți europeni banii cash dar cu toate acestea oficialii au anunțat că este posibil să fie introduse și limite pentru extragerile de numerar. Dar noi ce să mai extragem de la bancomate? Cardurile sunt goale și avem în față cele mai sărace sărbători de decenii încoace. Oficialii ne anunță că pensiile vor crește cu 15%, însă nu se știe și dacă în acest procent vor fi incluse și voucherele sociale promise de guvern. Și salariul minim urmează să ajungă la 3 mii de lei brut, de la 1 ianuarie. În plus, angajatorul va putea adăuga încă 200 de lei, care vor rămâne neimpozitați. Dar până la anul ce vom face? Cum vom supraviețui? Adresez aceste întrebări, în numele sutelor de români care ne scriu și ne mărturisesc că se gândesc cu groază dacă vor mai avea ce pune pe mese. Vedem, că senatorii au soluția: nu vor să interzică consumul produselor din viermi și gândaci. Parlamentarii au respins inițiativa care solicita ca insectele să nu fie folosite în producția de hrană pentru oameni. În magazinele de la noi pot fi găsite o serie de alimente produse din. Din făina de greieri se face pâine sau alte produse de patiserie. Iar colorantul din gândaci este deja folosit de mai mulți ani la fabricarea salamurilor, pateului, înghețatei și sucurilor. Comisia Europeană a aprobat, anul trecut, viermii de făină ca produs alimentar, fiind prima insectă care a primit acest statut în Uniune. Să vă fie rușine că vă arde de astfel de legi, stimați aleși. Mai bine ați veni cu propuneri care să îi salveze pe fermierii care pun mâncare curată pe mesele noastre, în loc să stați drepți în fața ordinelor venite de la străinii care ne țin la poarta Europei, ca pe o rudă sărmană și indezirabilă! Dragii mei, dacă bunul Dumnezeu îngăduie să pățim ceva, înseamnă că, într-o anumită măsură, avem nevoie să se întâmple acel lucru. Așa se întâmplă și astăzi, când trăim aceste vremuri grele: este nevoie să ne trezim din amorțirea sufletească în care ne aflăm de prea mult timp. Sunt Alexandra Păcuraru și vă invit să facem împreună România suverană!

Mai multe articole despre:
editorial alexandra pacuraru romania suverana