România preia modelul din Coreea de Sud? Cum a funcționat testarea masivă a populației

După ce a înregistrat o creştere a numărului de contaminări cu noul coronavirus, Coreea de Sud a reuşit să reducă în mod semnificativ bilanţul noilor cazuri şi a menţinut rata de deces relativ redusă, relateaza Agerpres.

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a declarat miercuri că doreşte implementarea unui program de testare ''inovativ'' de tipul celui din Coreea de Sud în care să fie testaţi pentru noul tip de coronavirus toţi cetăţenii din Bucureşti prin metoda door-to-door.

Cum a gestionat Seulul epidemia?

Spre deosebire de China, care a ales izolarea unei părţi a populaţiei, Seulul a adoptat o strategie care combină informarea, participarea publicului şi o campanie masivă de depistare a posibilelor infecţii. Apropiaţii tuturor persoanelor contaminate sunt astfel căutaţi sistematic şi li se propune apoi un test de depistare. Totodată, deplasările efectuate de pacienţi înainte de a fi testaţi pozitiv sunt reconstruite prin sistemele de supraveghere video, utilizarea cardului bancar sau prin intermediul smartphone-urilor, apoi sunt făcute publice. În plus, sunt trimise mesaje anumitor persoane atunci când un nou caz este detectat în apropierea locuinţelor sau locurilor lor de muncă.

Această strategie a ridicat semne de întrebare cu privire la protejarea vieţii private. Însă, ea i-a determinat de asemenea pe mulţi să se testeze.

Coreea de Sud a efectuat cele mai multe teste de depistare în comparaţie cu oricare altă ţară, la un ritm de aproximativ 10.000 pe zi, ajungand chiar si la 20.000, ceea ce a permis abordarea din pripă a unor noi focare de epidemie.

Cum s-a reuşit efectuarea unui număr atât de mare de teste?

Numărul total al testelor efectuate a ajuns la peste 260.000. În ţară există peste 600 de clinici abilitate să desfăşoare astfel de teste, dintre acestea 40 fiind clinici ambulante, astfel încât să se minimizeze contactul dintre potenţialii pacienţi şi lucrătorii sanitari.

Coreea de Sud a învăţat, de fapt, din propriile greşeli şi mai ales din lipsa testelor disponibile în cursul crizei din 2015 determinată de Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS). Aşa că ţara a accelerat procedurile de introducere a testelor pe piaţă, iar la câteva săptămâni după apariţia coronavirusului în China Seulul a dat undă verde furnizării clinicilor a unui test complet nou pentru diagnosticarea COVID-19 în şase ore.

Cum a reacţionat populaţia?

Autorităţile au lansat o campanie de \"\"distanţare socială\"\" prin care au îndemnat cetăţenii să rămână acasă, să evite adunările şi să minimizeze contactul cu alte persoane. Consecinţa: cartierele de obicei aglomerate s-au golit, iar magazinele şi restaurantele cu greu au mai putut atrage clienţi.

Numeroase evenimente sportive sau culturale au fost anulate, iar purtarea măştii sanitare a devenit larg răspândită, conform recomandărilor guvernului, care a putut conta pe o populaţie care respectă instrucţiunile, notează AFP.

Care este cauza ratei reduse de deces?

În prezent, este imposibil de calculat cu exactitate rata de deces în urma COVID-19, care nu poate fi stabilită decât după epidemie.

Analiza cifrelor transmise de guverne lasă de înţeles însă o rată de mortalitate mult mai mică în Coreea de Sud în comparaţie cu alte ţări.

Această situaţie poate fi explicată prin mai mulţi factori. Campania de depistare a permis tratamentul precoce al bolnavilor. Amploarea acesteia face mult mai probabilă detectarea pacienţilor cu simptome slabe sau chiar inexistente, care în alte ţări nu ar fi testaţi. Identificarea mai multor pacienţi reduce matematic proporţia deceselor.

În plus, populaţia infectată din Coreea de Sud are un profil unic deoarece majoritatea persoanelor contaminate sunt femei, aproape jumătate dintre acestea având sub 40 de ani. Autorităţile explică acest lucru prin faptul că peste 60 de procente din cazurile de contaminare sunt asociate \"\"Shincheonji, Biserica lui Iisus", o organizaţie religioasă adesea acuzată că ar fi o sectă. Majoritatea membrilor săi sunt femei, multe dintre ele cu vârste de douăzeci sau treizeci de ani.

Se cunoaşte că rata de deces în cazul coronavirusului creşte odată cu vârsta, iar persoanele de peste 80 de ani - şi în special bărbaţii - sunt cele mai expuse riscului.

\"\"Un model bun pentru toate ţările\"\"

\"\"Testele sunt o măsură iniţială crucială pentru controlul unui virus\"\", a declarat Masahiro Kami de la Institutul de Cercetare a Politicilor Medicale, cu sediul în Tokyo. \"\"Este, aşadar, un model bun pentru toate ţările\"\".

Coreea de Sud \"\"a acţionat rapid şi bine\"\", a spus Marylouise McLaws de la Universitatea din New South Wales. \"\"Este foarte dificil pentru autorităţi să adopte măsuri atât de severe. Ceea ce înseamnă că de multe ori se face târziu\"\", a adăugat ea.