MENIU

România, în TOPUL scumpirilor din UE - Rata inflației a crescut la 3,8% în ultima lună

România, în TOPUL scumpirilor din UE - Rata inflației a crescut la 3,8% în ultima lună Foto: Pixabay.com

România se numără printre țările europene cu cea mai mare rată a inflației, respectiv 3,8%.  Cel mai mare impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea energiei, urmată de alimente, băuturi alcoolice şi ţigări, servicii şi bunurile industriale. 

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a urcat în iulie la 2,5%, de la 2,2% în luna precedentă, ţările membre cu cele mai ridicate rate fiind Estonia, Polonia, Ungaria, Lituania şi România, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Rata inflației a crescut în 16 dintre statele membre, printre acestea aflându-se și țara noastră.

Astfel că cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei în UE au fost înregistrate, în iulie,  luna trecută, în Estonia (4,9%), Polonia şi Ungaria (ambele cu 4,7%), Lituania (4,3%) şi România (3,8%), iar cele mai scăzute în Malta (minus 0,3%), Grecia (0,7%) şi Italia (1%).

ȚĂRILE UE CU CEA MAI MARE INFLAȚIE

Estonia - 4,9%
Polonia - 4,7%
Ungaria - 4,7%
Lituania - 4,3%
România - 3,8%

SURSA: Eurostat

Datele Eurostat mai arată că în zona euro rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie la 2,2%, de la 1,9% luna precedentă. În iulie 2020, rata anuală a inflaţiei în zona euro era de 0,4%.

Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea energiei, unde s-a înregistrat o creştere de 1,34 puncte procentuale, urmată de alimente, băuturi alcoolice şi ţigări (0,35 puncte procentuale), servicii (0,31 puncte procentuale) şi bunurile industriale neenergetice (0,17 puncte procentuale), potrivit Eurostat, relatează Agerpres.

Luna trecută, după o procedură de revizuire strategică de 18 luni, Banca Centrală Europeană a anunţat modificarea ţintei sale de inflaţie la 2% pe termen mediu, renunţând la precedenta formulare potrivit căreia BCE miza pe o ţintă de inflaţie „mai mică, dar apropiată de 2%”, care a creat impresia că instituţia de la Frankfurt este mai preocupată de o creştere a preţurilor peste ţinta sa decât de una mai mică.