România Educată, la final | Ceremonie cu fast la Cotroceni: Legile Educației, promulgate - Promisiunea lui Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis, inițiator al proiectului “România Educată”, marchează marți, 4 iulie, momentul promulgării legilor educației printr-o ceremonie specială la Palatul Cotroceni.

În acest sens, Administrația Prezidențială a anunțat oficial evenimentul pentru semnarea decretelor de promulgare a legilor educației.

“România Educată” a fost declarat de președintele Iohannis drept principalul său proiect ca șef al statului, pentru care a dedicat șapte ani din cele două mandate ale sale. Legile educației s-au întemeiat pe un raport din 2021 al Președinției. Raportul „România Educată”, proiectul lui Klaus Iohannis, asumat prin memorandum de Guvernul României, a fost publicat în urmă cu trei ani, pe 14 iulie 2021. Operaționalizarea Proiectului a fost inclusă ca angajament în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

Legile educației au fost adoptate de Guvernul de coaliție condus de premierul Nicolae Ciucă pe 29 martie 2023. Iar votul final în Parlament pe legile educației a venit pe 22 mai 2023. 

Proiectul „România Educată” a început în anul 2016, iar lansarea în dezbatere publică a rezultatelor proiectului „România Educată: viziunea și strategia de dezvoltare a educației pentru 2030” a avut loc în decembrie 2018.

Ce promitea Klaus Iohannis în 2016, când lansa „România Educată”

În 2016, preşedintele Klaus Iohannis promitea românilor un nou sistem al educaţiei, care să se ridice la standardele europene. Iohannis lansa „România Educată", un proiect ambiţios, menit să salveze viitoarele generaţii.

„Deplin conştient de importanţa rolului pe care îl are educația în viața unei națiuni, sunt determinat să împlinim împreună marele proiect pe care l-am numit „România Educată”. Chem toți oamenii politici responsabili să mi se alăture în viitor în acest demers. Piatra de temelie a unei națiuni o reprezintă educația, iar prin intermediul unui sistem de învăţământ eficient şi performant se construieşte viitorul unei țări. Nu voi ceda tentației să facem lucrurile în grabă. Vreau să clădim cu înțelepciune și atenție acest proiect a cărui uriașă miză este o Românie capabilă să ofere cetățenilor săi șanse egale și opțiuni solide de carieră”, își anunța Iohannis în urmă cu peste 7 ani proiectul „România Educată”.

 
„Nu cred că asumarea unei direcții comune de dezvoltare mai poate pleca de la viziunea unui singur om, ci de la coagularea dezideratelor și obiectivelor comune, în strânsă legătură cu provocările prezentului și viitorului. Este de înțeles faptul că după atâția ani de reforme începute și neterminate, după atâtea experimente care mai mult au încurcat decât au ajutat, după atâtea încercări nereușite, mai e puțin loc pentru a aștepta. Părinți, profesori, elevi și viitori elevi vor, pe bună dreptate, certitudini. Dar o reformă reală cere răbdare. O construcție temeinică necesită efort constant și consecvență. Vă invit ca în 2016 să construim împreună o viziune și un set de obiective de țară pe măsura ambițiilor noastre ca stat modern. Pe aceste baze, putem concretiza anul viitor, în 2017, o strategie și un plan operațional care să ilustreze traseul pentru a ajunge unde ne-am propus, iar în 2018, promovând un mix legislativ coerent, să spunem start reformei pentru „România Educată”.
Haideți să avem înțelepciune în a asculta toate punctele de vedere, pragmatism în a lua decizii și răbdare în a construi!”, mai promitea Iohannis pe 15 februarie 2016.

Klaus Iohannis, în 2018: Căutăm un sistem flexibil, care-i integrează pe toți. Niciun copil din România, niciun tânăr din România să nu rămână în afară

Doi ani mai târziu, proiectul încă nu era pus în aplicare.

„Mentalitatea celor care dau educație, mentalitatea, sigur, celor care înlesnesc educația și mai puțin cei de educat, fiindcă ei trebuie educați, nu trebuie să le schimbăm mentalitatea. Nu este vorba de bani, știu că am mai fost puțin simpatic când am spus oamenilor „Știți, nu în bani stăm!”, că până la urmă, dacă folosim 4% cu cap e mai bine decât 6% fără cap. Noi, deocamdată, suntem cam între și cred că nu avem, în primul rând, nevoie de mai mulți bani, chit că o să mă contrazică și rectorii, și directorii, și profesorii, ar fi bine să avem, dar în primul rând avem nevoie de o schimbare de paradigmă”, promitea președintele Iohannis pe 15 martie 2018.

Iar pe 5 decembrie 2018, Iohannis lansa în dezbatere publică a rezultatelor Proiectului „România Educată: viziunea și strategia de dezvoltare a educației pentru 2030”.

„Ce vrem? Vrem să găsim răspunsul, soluția pentru o educație de calitate pentru toți, pentru toți copiii și tinerii României. Căutăm un sistem flexibil, căutăm un sistem care-i integrează pe toți. Ambiția mea este ca niciun copil din România, niciun tânăr din România să nu rămână în afară. Trebuie să găsim soluții care-i integrează pe toți. (...)

Extinderea accesului la educație timpurie, adică creșe, grădinițe, pentru cât mai mulți copii încă de la o vârstă fragedă - asta atinge două chestiuni esențiale. Una: acești copii sunt pregătiți mai bine pentru școală. Doi, îi lasă pe părinți să meargă la serviciu.

Regândirea evaluării elevilor și studenților - evaluarea pe care o folosim noi este cam la nivelul anilor, nu știu, \"60, \"70. Le dăm note, trecem în catalog, facem mediile, la sfârșitul anului facem statistici, hârtii peste hârtii, le trimitem la inspectorat, la minister, și?

Cred că nu este suficient, această evaluare trebuie să genereze un feedback, pentru fiecare elev în parte, pentru fiecare părinte în parte, în așa fel încât lucrurile să se constituie instrumente eficiente nu numai de evaluare, ci și de corectare, de îmbunătățire a performanțelor și - de ce nu? - de corectare a sistemului. Mult de lucru.

Dezvoltarea unui sistem mai bun de formare a cadrelor didactice - până la urmă, ca să funcționeze, avem nevoie de dascăli dedicați, bine formați, cu performanțe notabile, respectați în societate, remunerați corespunzător, cu o bază materială serioasă, adaptată nevoilor unei școli moderne. Acestea sunt câteva dintre propunerile pe care le facem în acest program.

Concret, astăzi lansăm un pachet complet în dezbatere, un pachet care conține și o viziune, și strategie, și direcții de acțiune pe șapte teme pe care le-am găsit prioritare pentru educația din România, având în vedere orizontul 2030.

Deci, nu vorbim de o modificare rapidă pentru următorul an. Ne dorim un sistem care funcționează în perspectivă, un sistem stabil, sustenabil, performant.

După care se pune întrebarea: bun și, ce urmează? Urmează minimum trei luni de dezbatere publică, consultări, discuții - cu partide, cu politicieni, cu comisii parlamentare și cu guvernanți, foști miniștri, persoane interesate, sindicate, reprezentanții școlilor, elevilor, studenților, profesorilor, și, în final, vom ști ce vrem cu România”, mai spunea Iohannis pe 5 decembrie 2018, la lansarea în dezbatere publică a rezultatelor Proiectului „România Educată: viziunea și strategia de dezvoltare a educației pentru 2030”, a mai declarat Iohannis cu cinci ani înainte.