România are un punct de frontieră fantomă la 150 de km de conflictul ucrainean
Dorin Ivașcu, proprietarul aeroportului de la Tuzla, a creat artificial un punct vamal pentru controlul angajaților de pe platformele offshore din Marea Neagră. Polițiștii de frontieră sunt nevoiți să facă un du-te vino zilnic între aeroporturile Mihail Kogălniceanu și Tuzla
În toamna anului trecut, Ministerul Transporturilor aproba printr-un ordin de ministru certificarea ca aeroport deschis traficului aerian internaţional a Aeroportului Tuzla, deținut de firma Regional Air Services (RAS), controlată de omul de afaceri Dorin Ivașcu. Practic, prin respectivul ordin publicat in Monitorul Oficial în data de 10 septembrie 2013, Ministerul Transporturilor făcea un nou pas în transformarea aeroportului Tuzla în punct de trecere a frontierei. De la bun început, HG-ul menit să transforme este proiect care ridică anumite semne de întrebare pe de o parte, pentru că în imediata apropiere se afla Aeroportul International Mihail Kogalniceanu Constanța, pe de alta, pentru că a fost semnat nu de ministrul în exercițiu la acel moment, Ramona Mănescu, ci de secretarul de stat, Nicușor Marian Buică. Iar Buică este cel care i-a luat locul fostului secretar de stat, Valentin Preda, ridicat anul trecut de către DNA pentru presupuse fapte de corupție. Valentin Preda este cel care a și inițiat proiectul de Hotarare de Guvern pentru aprobarea punctului de trecere a frontierei în noiembrie 2012.
La mai bine de un an de când Ministerul Transporturilor a supus dezbaterii publice acest proiect de HG (iunie 2013), statutul aerodromului Tuzla rămâne nedecis, dat fiind că Ministerul Afacerilor Interne nu și-a dat avizul pe proiectul de HG. Situație care însă îngreunează – cel puțin la nivel de costuri – derularea contractelor de zeci de milioane de euro prin care RAS transportă angajații offshore ai platformelor maritime din Marea Neagră și periclitează încheierea altora noi. Pe logica expresiei “dacă nu se duce Mahommed la munte, vine muntele la Mahommed”, Dorin Ivașcu, un om greu în aviația românească și cu conexiuni la vârf în toate instituțiile care reglementează acest domeniu, a găsit un artificiu prin care să aducă punctul de frontieră la el.
Prin urmare, compania controlată de Ivașcu, RAS Tuzla, a adresat o scrisoare Ministerului de Externe prin care a solicitat ca angajații de pe platformele offshore din Marea Neagră să fie controlați conform procedurilor de trecere a frontierei pe Aeroportul Tuzla și nu pe M. Kogalniceanu, cum se întâmpla perfect legal până acum o lună. Nefiind o problemă de competența sa, Ministerul de Externe a trimis respectiva solicitare la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră via Ministerul Afacerilor Interne.
La IGPF, chiar la vârf, a găsit înțelegerea necesară. Directorul instituției, chestorul Ioan Buda, al cărui nume a fost implicat recent în scandalul de la punctul de frontieră Moravița, a considerat că cererea RAS Tuzla poate fi satisfăcută. Răspunsul său pozitiv s-a bazat pe o serie de prevederi, mai precis de excepții, din Codul Frontierelor prins în Regulamentul Parlamentului European nr. 610 care completează Regulamentul nr. 562 din 2006. Pe scurt, excepțiile de la obligația trecerii frontierei prin punctele de trecere a frontierei, se aplică lucrătorilor offshore cu condiția ca aceștia să nu ajungă pe teritoriul unei țări terțe – este cazul celor care pleacă pe platformele din Marea Neagră.
România a adoptat aceste reglementări europene, fiind condiție pentru aderarea la spatiul Schengen, astfel că orice control la trecerea frontierei se face obligatoriu prin respectarea procedurilor Schengen. Contactat de realitatea.net, Ioan Buda nu a dorit să comenteze nimic și a direcționat solicitarea către biroul de presă.
În așteptarea răspunsului, putem spune fără a greși că naveta unor polițiști de frontieră pentru a-și exercita meseria la un aerodrom care nu și-a dobândit încă statutul de punct vamal cu acte în regulă, contravine regulamentelor europene.