MENIU

România, țara cu puțini șomeri, dar cu mulți oameni fără ocupație

<p>Cei mai mari agajatori din Rom&acirc;nia</p>
<p>Somajul in Europa</p>
<p>Somajul in Europa</p>

Piața muncii din România este o mare necunoscută atât pentru autorități, cât și pentru specialiști. Cifrele sunt adeseori contradictorii, datele oficiale nu corespund decât parțial realității demografice, iar discrepanțele sunt foarte mari de la o regiune la alta sau între urban și rural.

Oficial, o ducem bine: rata șomajului din România, de 6,9% în aprilie, potrivit datelor INS, este una dintre cele mai mici din Europa (unde media este de 9,7%) și a revenit la nivelul anului 2009, imediat după începutul crizei economice, când valul de concedieri nu făcuse încă ravagii în economia locală.

Sunt practic doar 628.000 de persoane fără serviciu, în timp ce numărul salariaților din economie a urcat din nou peste pragul de 4,5 milioane angajați, în martie 2015, și a revenit și el la valori pe care nu le mai atinsese din iulie-august 2009: "Am atins din nou nivelul pre-austeritate", se laudă premierul Victor Ponta pe Facebook.

Dacă luăm în calcul rata șomajului anunțată de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM), care se raportează strict la oamenii care se înscriu în evidențele birourilor de șomaj, România stă și mai bine: sunt doar 485.000 de oameni fără serviciu, iar rata șomajului e apropiată de cea din perioada de boom economic, 5,3%.

Sunt două realități esențiale pe care statisticile INS și ANOFM nu iau în calcul atunci când anunță rate ale șomajului atât de mici: cele 3 milioane de români plecați la muncă în străinătate (dacă îi scădem pe aceștia, baza de calcul se schimbă semnificativ) și populația din mediul rural, majoritar neocupată (dar care apare ca fiind implicată în activitățile agricole, ceea ce este fals).

Greu de angajat în România, chiar dacă sunt multe joburi libere

Exodul de forță de muncă în străinătate din ultimii ani a scos din țară tocmai oamenii cel mai bine pregătiți (specialiști, meseriași), lăsând România cu un deficit de personal calificat uriaș, în ciuda numărului mare de "neocupați" (tineri, oameni din rural sau de vârstă apropiată pensionării cu caliicări care nu se mai cer în piață).

Astfel, 61% dintre angajatorii din România spun că au dificultăţi în ocuparea posturilor vacante, tocmai pentru că nu găsesc specialiști sau oameni cu minimă calificare printre cei care nu au job, potrivit unui studiu recent al Manpower.

Procentul este mult deasupra mediei globale de 38%, plasând România pe locul 5 în topul ţărilor cu cele mai răspândite dificultăţi legate de personalul calificat, după Japonia, Peru şi Hong Kong, şi la egalitate cu Brazilia.

Ponderea angajatorilor români care resimt dificultăţi a crescut cu 21 de puncte procentuale faţă de anul trecut - când 40% dintre angajatori semnalau dificultăţi - atingând cea mai mare cotă din ultimii 6 ani.

Rata de ocupare în România, una dintre cele mai mici din UE

Avem puțini șomeri cu acte în regulă de la biroul de șomaj, însă multe persoane fără ocupație, cu toate că fac parte din populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani). În România în anul 2014, rata de ocupare era de 61%, mult sub media pe UE de 65%.

Cele mai recente date Eurostat arată că România se află pe a șasea poziție de la coada clasamentului ocupării în UE-28.

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) este extrem de mică, de doar 22,5%, în timp ce la nivelul UE aceasta depășește 30 de procente.

În plus, în România 28,3% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, situație radical diferită de restul țărilor UE, unde aproape nicio țară nu depășește nivelul de 10% persoane cu activități agricole.

Rata ocupării în România are cele mai ridicate valori pentru bărbaţi (68,7%, faţă de 53,3% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (61,7%, faţă de 60,5% în mediul urban).

Distribuţia pe grupe de ocupaţii relevă faptul că lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 23,3% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau muncitorii calificaţi (15,8%), lucrătorii în domeniul serviciilor precum şi specialiştii în diverse domenii de activitate (13,5%).

Everestul șomajului din Europa - Grecia și Spania

România stă bine în statisticile europene referitoare la șomaj, însă cifrele sunt înșelătoare, după cum am arătat. Comparativ cu celelalte țări din Europa, România are una dintre cele mai mici rate ale șomajului - doar 8 țări din UE stau mai bine decât țara noastră.

Țara din UE cu cea mai mică rată a șomajului este Germania - 4,7%, în timp ce, la polul opus, se află Spania și Grecia, cu probleme uriașe pe piața muncii - șomaj de 22,7%, respectiv 25,4,% potrivit Eurostat.

România, rată uriașă a șomerilor din rândul tinerilor

România nu mai stă la el de bine în statisticile privitoare la șomajul în rândul tinerilor. Rata șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani este de 24% în România, peste media UE, de 20% și mult peste situația din alte țări europene.

Spre comparație, în Germania doar 7% dintre tineri sunt șomeri, în Austria și Danemarca 10%, în Olanda 11, iar în Cehia 15%.

Din perspectiva tinerilor fără job, țările cu cele mai mari probleme sunt, de asemenea, Grecia și Spania, cu 50% șomeri din grupa de vârstă sub 25 de ani, urmate de Croația - 45% și Italia - 42%.

Mai multe articole despre:
locuri de muncă şomaj şomeri ANOFM ocupare