Rețeta originală de sarmale, pe care bucătarii o credeau pierdută - veche de 120 de ani, conține un ingredient de care mulți au uitat
Sarmalele au origini turceşti, dar au ajuns să fie pregătite în foarte multe ţări. Chiar dacă pare un fel de mâncare banal, sarmaua poate fi pregătită în moduri din cele mai diferite.
Originea preparatului este, se pare, în Turcia, iar denumirea românească ar proveni de la termenul ”sarmak”, din limba turcă, termen care înseamnă ”a înfăşura, a înveli”. Astăzi, în diferite variante de compoziţie, sarmalele se servesc în ţări precum Turcia, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Iordania, Siria, Liban, Grecia, Croaţia, Slovenia, Muntenegru, Irak, Ucraina, Rusia, Polonia, Germania, Suedia, Finlanda sau Republica Moldova.
Rețeta de SARMALE a lui Sorin Bontea. Combinația inedită care le face cele mai bune din lume
Delicioasele preparate în foi de varză acră sau dulce se regăsesc într-un volum de specialitate publicat în urmă cu mai bine de 120 de ani. Cartea se numeşte ”Bucătăria modernă cu o introducere despre hygiena bucătăriei” şi a fost tipărită în 1881 la Editura Librăriei Soceco&Comp.
Pentru sarmalele cu varză acră este recomandată următoarea reţetă: ”Facem umplutură din carne de porc tocată mărunt, ceapă şi orez nefiert şi presărăm umplutura cu piper. Luăm în urmă o căpăţână de varză acră, îi desfacem frunzele, punem câte o lingură-două de umplutură pe fiecare şi facem sarmalele, în mărime aleasă după plac apoi le punem într-o cratiţă ori într-o oală, turnăm zeamă de varză peste ele şi le lăsăm să fiarbă în vas acoperit şi la foc bun timp de un ceas. La sfârşit dregem mâncarea cu smântână”.
Sarmalele cu varză dulce au o reţetă diferită: ”Tăiem căpăţâna de varză în două, o fierbem, o scoatem din apă, îi desfacem frunzele, apoi facem o umplutură din carne de viţel şi de porc, cu frunzele înmuiate în lapte, piper şi sare. Punem umplutura pe frunzele întinse, facem sarmalele, le punem în cratiţă, dăm peste ele unt şi smântână, le presărăm cu pesmet şi le coacem la cuptor”.