Război în Ucraina, ziua 926. Strategia din spatele incursiunii ucraine în Kursk, explicată de șeful armatei Kievului. Ce planuri avea Moscova - LIVE TEXT

UPDATE 00.00 - Azerbaidjanul poartă discuţii referitoare la extinderea exporturilor sale de gaze naturale în cel puţin trei noi ţări din Europa, a declarat vineri preşedintele Ilham Aliyev. Azerbaidjanul, care a început să vândă gaze Europei în 2020, furnizează în prezent gaze naturale în opt state din Europa şi are un acord cu regiunea să îşi dubleze exporturile până în 2027.

UPDATE 23.00 - Sute de locuitori din Liov s-au strâns vineri într-o biserică pentru a plânge trei surori şi pe mama lor, toate ucise într-un atac rusesc care a lovit miercuri casa lor din oraşul din vestul Ucrainei, aflat la multe sute de kilometri de linia frontului, relatează Reuters.

Şapte civili au fost ucişi şi peste 50 au fost răniţi în atacul cu drone şi rachete de miercuri, care a lovit o zonă rezidenţială din Liov. Printre morţi s-au numărat Evhenia Bazilevici, în vârstă de 43 de ani, şi cele trei fiice ale sale, Iarina, în vârstă de 21 de ani, Daria, în vârstă de 18 ani, şi Emilia, în vârstă de 7 ani.

Un cor a cântat în timp ce sicriele au fost purtate într-o procesiune către biserică. Mulţi din mulţime ţineau în mâini floarea soarelui, reprezentative pentru Ucraina, iar unii purtau cămăşi tradiţionale ucrainene.

UPDATE 22:00 -Recrutare brutală în Ucraina. Familia unui bărbat susține că acesta a fost omorât în bătaie de responsabili cu mobilizarea. 

Comisarul ucrainean pentru drepturile omului a cerut vineri deschiderea unei anchete asupra morţii unui om care a fost, potrivit apropiaţilor, reţinut şi bătut de responsabili cu mobilizarea militară, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Această chestiune, care s-a petrecut în regiunea Transcarpatia (vest), „necesită o anchetă imediată, completă şi imparţială”, a declarat comisarul Dmitro Lubineţ pe Telegram, precizând că a trimis o cerere în acest sens procurorului general şi că au fost începute investigaţii. Dacă acuzaţiile se confirmă, „vinovaţii trebuie aduşi în justiţie”, a subliniat el.

UPDATE 21.00 - Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a respins vineri încă o dată cererea Ucrainei de a putea să folosească armele americane cu rază lungă de acţiune în atacuri asupra unor ţinte situate pe teritoriul Rusiei, transmite agenţia DPA.

"Nu cred că există o anumită capabilitate care să poată fi decisivă" în acest război, a explicat Austin la încheierea unei noi întâlniri a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, care a reunit baza aeriană Ramstein din Germania ţările ce oferă Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia.

Situaţia prezentă de pe câmpul de luptă arată că Rusia deja şi-a mutat la baze din afara razei de acţiune (de 300 de kilometri) a rachetelor americane ATACMS unele dintre avioanele folosite în lansarea bombelor ghidate cu planare, o armă cu mare putere distructivă folosită de armata rusă împotriva poziţiilor ucrainene pe frontul din interiorul Ucrainei.

UPDATE 20.00 - Viktor Orban afirmă că „nici Moscova şi nici Kievul nu au voinţa să ajungă la pace”

Premierul conservator ungar Viktor Orban, care menţine relaţii bune cu preşedintele rus Vladimir Putin, nu a exclus o întâlnire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la forumul de la Cernobbio (nordul Italiei), unde liderul ucrainean este aşteptat vineri. „Sper că este aici. Avem o relaţie bună”, a spus Orban.

De asemenea, premierul ungar a apreciat că „o întâlnire între Putin şi Zelenski este cu siguranţă posibilă şi necesară”, deşi „nici Moscova şi nici Kievul nu au voinţa să ajungă la pace”, ambele fiind „convinse că timpul va juca în favoarea lor” în acest război.

UPDATE 18:00 - Șeful NATO a declarat că știe modul în care se poate pune capăt războiului în cel mai scurt mod.

"Ucraina are nevoie de mai mult sprijin militar, acum! Modul cel mai rapid de a pune capăt acestui război este de a trimite mai multe arme Ucrainei", a declarat Stoltenberg la o conferinţă de presă la Oslo cu premierul norvegian Jonas Gahr Stare.

UPDATE 15:05 - Popularitatea lui Putin scade în urma ofensivei ucrainene în provincia Kursk

Popularitatea preşedintelui rus Vladimir Putin este în scădere, la o lună după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în provincia rusă de graniţă Kursk, relevă un sondaj publicat vineri de Centrul pentru Studiul Opiniei Publice (Vtsiom), preluat de agenţia EFE.

Acest sondaj recent, efectuat între 26 august şi 1 septembrie, arată că 75,5% dintre ruşi au încredere în liderul de la Kremlin, faţă de 81,5% la sfârşitul lunii iulie. Aproape 20% dintre cei chestionaţi au spus că nu au încredere în preşedinte, iar restul au preferat să nu răspundă.

Preşedintele Putin se bucura de o încredere de peste 80% înainte ca trupele ucrainene să atace direct teritoriul rus, luând prin surprindere armata rusă care era slab desfăşurată în provincia Kursk. De asemenea, 72% dintre cei chestionaţi aprobă modul în care şeful statului administrează ţara, o scădere de 6,4 procente faţă de sfârşitul lunii iulie.

UPDATE 13:10 - Zelenski le cere aliaţilor reuniţi în Germania mai multe arme pentru a respinge Rusia

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut vineri "mai multe arme" de la aliaţii Ucrainei reuniţi în Germania, "pentru a respinge forţele ruse" de pe teritoriul ucrainean "şi în special din regiunea Doneţk", în est, informează AFP.

"Lumea dispune de suficiente sisteme de apărare aeriană pentru a garanta că teroarea rusă nu va avea rezultat şi eu vă îndemn să fiţi mai activi în această muncă alături de noi asupra apărării aeriene", a declarat liderul ucrainean în timpul reuniunii de la baza americană Ramstein, în vestul Germaniei, cerând de asemenea ca Ucraina să fie autorizată să folosească arme cu rază de acţiune lungă "nu doar pe teritoriul ocupat de la Ucraina, ci şi pe teritoriul rus".

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit vineri la reuniunea aliaţilor internaţionali ai Ucrainei care se desfăşoară în Germania, pentru a mobiliza sprijinul acestor aliaţi.

Liderul ucrainean va avea de asemenea o întrevedere în tet-a-tet cu cancelarul federal german Olaf Scholz, după această reuniune.

UPDATE 11:30 - Cel puţin cinci răniţi şi incendii provocate de un nou val de atacuri ruseşti cu drone asupra Ucrainei

Atacurile ruseşti asupra Ucrainei din cursul nopţii au provocat incendii şi au rănit cel puţin cinci persoane în întreaga ţară, au declarat vineri autorităţile locale, relatează Reuters, preluat de News.ro.

Forţele aeriene ucrainene au declarat că, peste noapte, au doborât 27 din cele 44 de drone lansate de Rusia, alte opt fiind „probabil doborâte de instrumentele de război electronic”.

Rusia a folosit, de asemenea, două rachete în atacul din cursul nopţii, a precizat armata aeriană ucraineană.

UPDATE 10:00 - Marea Britanie va trimite Ucrainei 650 de rachete pentru apărare antiaeriană

Guvernul britanic a anunţat vineri că va furniza Ucrainei 650 de rachete uşoare multirol, în valoare de 162 de milioane de lire sterline (213,13 milioane de dolari), pentru a ajuta la protejarea ţării de dronele şi bombardamentele ruseşti, relatează Reuters, potrivit News.ro.

Noua livrare de rachete a fost anunţată în timp ce ministrul britanic al apărării, John Healey, participă la o reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, o coaliţie ad-hoc formată din aproximativ 50 de ţări, care se reuneşte la baza aeriană americană Ramstein din Germania.

Rusia a declanşat săptămâna trecută cel mai mare atac aerian asupra Ucrainei de la începutul războiului la scară largă, la începutul anului 2022. Ucraina a făcut solicitări repetate pentru mai mult sprijin de apărare aeriană pentru a se apăra de atacurile cu rachete şi drone.

UPDATE 9:40 - Estonia acuză Rusia de atacuri cibernetice comise începând din 2020 împotriva Ucrainei, NATO şi UE

Estonia a acuzat joi Serviciul de informaţii militare al armatei ruse (GRU) că a întreprins începând din 2020 atacuri cibernetice împotriva Ucrainei, ţărilor membre ale NATO şi UE, inclusiv împotriva Estoniei, informează AFP.

Trei ministere estoniene au fost ţinta unor importante atacuri cibernetice în 2020.

"Estonia a atribuit aceste atacuri membrilor unităţii 29155 a Serviciului de informaţii militare al armatei ruse", a subliniat Ministerul Afacerilor Externe estonian într-un comunicat.

"O anchetă naţională şi internaţională întreprinsă în zece ţări a arătat că obiectivul Rusiei era de a provoca distrugeri sistemelor informatice naţionale, de a obţine informaţii sensibile şi de a da o lovitură sentimentului nostru de securitate", a declarat ministrul estonian al afacerilor externe Margus Tsahkna, potrivit comunicatului.

UPDATE 6:30 - Rusia plănuia să lanseze un nou atac asupra Ucrainei din regiunea Kursk înainte de incursiunea transfrontalieră surpriză a Kievului, a declarat joi comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, într-un interviu pentru CNN.

Luna trecută, forţele ucrainene au pătruns în Kursk într-o incursiune transfrontalieră care i-a luat prin surprindere chiar şi pe oficialii americani. Aceasta a semnalat că, în ciuda avantajului Rusiei în ceea ce priveşte numărul de oameni şi armamentul, armata Moscovei are vulnerabilităţi.

UPDATE 5:20 - Autorităţile judiciare americane au anunţat joi acuzaţii împotriva a cinci agenţi ai serviciilor militare ruse pentru presupusa lor implicare într-un atac cibernetic care a vizat site-uri guvernamentale din Ucraina, în pregătirea pentru invadarea acestei ţări în 2022, relatează AFP.

Rechizitoriul îi vizează pe aceşti cinci agenţi ai GRU, serviciul rus de informaţii militare, precum şi pe un civil rus prezentat ca un hacker în vârstă de 22 de ani, Amine Timovici Stigal, deja inculpat în iunie.

 Aceste şase persoane "sunt responsabile pentru seria de atacuri informatice distructive denumite în mod obişnuit Whispergate", a declarat, în cursul unei conferinţe de presă, la Baltimore, procurorul general adjunct Matthew Olsen de la Divizia de Securitate Nationala a DoJ (Departamentul de Justiţie).

Acest atac masiv a vizat în special "infrastructurile civile şi sistemele informatice ucrainene fără nicio legatură cu armata sau apărarea naţională", a adăugat el. Acuzaţii "nu şi-au limitat activităţile la Ucraina", a subliniat Olsen.

"Apoi au vizat sisteme informatice din alte ţări care sprijină Ucraina în lupta sa pentru supravieţuire", în total "26 de parteneri NATO, inclusiv Statele Unite", a precizat oficialul american.

Departamentul de Stat al SUA oferă o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informaţii care conduc la arestarea fiecăruia dintre acuzaţi.

Aceste acuzaţii survin la o zi după ce autorităţile americane au anunţat o serie de măsuri, inclusiv urmăriri penale şi sancţiuni, ca reacţie la încercări de amestec în alegerile din Statele Unite care sunt atribuite Rusiei.