RAPORT România, exemplu în Europa în privința controlului consumului de tutun: “Progres spectaculos”
România a realizat în 2016 cel mai mare salt pozitiv înregistrat vreodată de o țară, de 12 locuri, în domeniul politicilor de control al consumului de tutun, conform Scalei Politicilor de Control al Consumului de Tutun, ceea ce reprezintă o alăturare spectaculoasă în topul țărilor europene.
“Raportul dat publicității, în cadrul celei de-a 7-a Conferințe Europene Tobacco or Health, prezintă rezultatele activităților de dezvoltare și implementare de politici privind controlul consumului de tutun în 35 de țări europene, folosind un instrument numit Scala Politicilor de Control al Consumului de Tutun”, se arată într-un comunicat remis de Minsiterul Sănătății.
Țările europene au fost evaluate în privința măsurilor considerate a fi componente esențiale ale unor programe cuprinzătoare de control al consumului de tutun, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și Băncii Mondiale.
Potrivit sursei citate, saltul de 12 locuri al României, de pe locul 19 în 2013 pe locul 7 în acest raport, este accentuat în acest raport ca fiind un progres spectaculos se datorează adoptării legislației de interzicere a fumatului în spațiile publice închise, adoptării Directivei Europene privind produsele din tutun, precum și inițierii celei mai ample dezbateri pe teme de sănătate în spațiul public o dată cu modificările legislative. Saltul este reflectat și în nivelul de susținere fără precedent în rândul populației generale pentru politici de control al consumului de tutun, nivel evaluat în studii recente la peste 85%.
România se alătură, astfel, grupului-lider al țărilor europene care prioritizează și acordă atenția cuvenită luptei cu consumul de tutun ca una din dependențele cu efecte devastatoare asupra sănătății publice.
Acest rezultat a fost posibil datorită modelului de colaborare între factorii decizionali din România (Comisiile de Sănătate din Parlamentul României, “Ministerul Sănătății) și societatea civilă, medicală, academică (Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie, Fundația Română a Inimii, Forumul Român de Prevenție, Societatea Națională de Medicină a Familiei, asociațiile de pacienți, asociațiile de protejare a drepturilor copiilor și tinerilor, asociațiile tinerilor medici), precum și datorită sprijinului rețelelor europene (European Network for Smoking and Tobacco Prevention) și internaționale (Birourile Organizației Mondiale a Sănătății, Campaign for Tobacco Free Kids/Bloomberg Initiative for Tobacco Control)”, mai arată Ministerul Sănătății.
Organizația Mondială a Sănătății descrie următoarele 6 măsuri, cuprinse, de altfel, în legile de transpunere a Convenției Cadru privind Controlul Tutunului (ratificată de majoritatea țărilor, inclusiv România):
- taxarea produselor din tutun
- interzicerea fumatului în spațiile publice închise
- informarea și creșterea nivelului de conștientizare în rândul populației generale, incluzând campanii de informare publică, acoperire în mass media, publicarea de studii și date relevante
- interzicerea oricărei forme de publicitate și promovare a produselor din tutun
- imagini și avertizări directe și de dimensiuni mari pe ambalajele produselor din tutun
- susținerea asistenței și tratamentului în vederea renunțării pentru persoanele dependente de tutun, incluzând creșterea accesului la medicație.
Raportul este publicat la fiecare 3 ani, ultimul, cel aferent anului 2013 fiind dat publicității în anul 2014 la A 6-a Conferință Europeană Tobacco or Health de la Istanbul, 26-29 Martie 2014.
În Raportul 2013, România se afla pe un rușinos loc 19, în scădere cu 3 locuri față de raportul precedent. De asemenea, România era prezentată ca una dintre cele 4 țări care votase împotriva adoptării Directivei Europene privind Produsele din Tutun.