Racheta care va aduce ploaia în România. Ministrul Agriculturii a lansat anunțul
În România se desfășoară în prezent un proiect inovator, vizând dezvoltarea unei rachete capabile să aducă ploaia, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Anunțul vine în contextul unei decizii recente de a suspenda lansarea rachetelor antigrindină în zona Prahova, la solicitarea fermierilor locali, care au susținut că aceste dispozitive ar fi cauza lipsei de precipitații.
Ce au transmis oficialii
Ministerul Economiei lucrează deja la dezvoltarea unei rachete pentru însămânțarea norilor, o tehnologie utilizabilă doar în sezoanele de toamnă și primăvară, a explicat ministrul. Barbu a detaliat că, printr-un ordin de ministru, a oprit lansarea rachetelor antigrindină pe aproximativ 100.000 de hectare din Prahova, acoperite de acest sistem, răspunzând astfel cerințelor fermierilor, care au considerat că prezența acestor rachete împiedică precipitațiile.
„Am luat această decizie la cererea fermierilor din Prahova, care și-au exprimat opoziția față de utilizarea rachetelor antigrindină, considerând că acestea ar contribui la secetă. După sistarea lansărilor, în decurs de o săptămână și jumătate, în zonă au căzut peste 150 de litri pe metru pătrat de precipitații, ceea ce sugerează că situația s-ar putea stabiliza fără intervenții suplimentare”, a spus Florin Barbu la conferința „România inteligentă”.
Cu toate acestea, Barbu a subliniat că sistemul antigrindină este unul eficient și va continua să beneficieze de investiții. În plus, Ministerul Economiei explorează posibilitatea de a lansa rachete special concepute pentru însămânțarea norilor, pentru a reduce deficitul de apă din sol în perioadele mai răcoroase ale anului. În ceea ce privește utilizarea acestei tehnologii pe timp de vară, Barbu a menționat că însămânțarea norilor în condiții de temperaturi extreme, cum ar fi cele de peste 40 de grade Celsius, nu este eficientă.
Fermierii din Prahova au criticat sistemul românesc antigrindină, susținând că acesta a fost implementat fără a consulta comunitățile locale și fără a respecta standardele Organizației Mondiale de Meteorologie. Ei au semnalat lipsa unui sistem adecvat de monitorizare și evaluare a eficacității și absența unui studiu de impact asupra poluării, ceea ce a generat nemulțumiri și cereri pentru o revizuire a abordării.