Putin pune toate "cărțile" pe Satan II, racheta cu cea mai mare rază de acțiune din lume. Unde se află bazele NATO care ar putea respinge un posibil atac
Rusia a efectuat săptămâna aceasta, pe 20 aprilie, o lansare de probă cu racheta balistică intercontinentală RS-28 Sarmat, cunoscută și sub numele de "Satan II", care a fost lansată de pe cosmodromul Pleseţk și a ajuns la 6.000 de kilometri distanţă în poligonul Kurá, din peninsula Kamceatka. Operațiunea de testare a "Satan II" a fost salutată de președintele Vladimir Putin, care descrie racheta ca fiind "cea mai puternică din lume", capabilă să transporte o încărcătură nucleară. În ciuda acestui fapt, Pentagonul a părut să nu dea mare importanță acestei lansări și a asigurat că aceasta a fost notificată de Moscova în prealabil.
Putin a subliniat, în mesajul susținut după lansare, că Sarmat „este capabilă să depășească toate mijloacele moderne de apărare antirachetă", pe lângă faptul că are caracteristici tactico-tehnice de cel mai înalt nivel.
Mesajul pare să fi fost îndreptat către Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care are - după cum bine știm - un sistem de apărare antirachetă, cunoscut sub numele de "scut antirachetă", conceput pentru a intercepta rachete balistice precum "Satan II", relatează HotNews.ro, care citează 20 Minutos.
Cât despre RS28 Smart, Vladimir Putin a prezentat această rachetă încă din martie 2018, chiar înainte de realegerea sa. Liderul de la Kremlin a avertizat încă de pe atunci Occidentul că Sarmat are o "rază de acțiune practic nelimitată", așa că sistemul antirachetă al SUA "nu va avea nimic de făcut".
De cealaltă parte, NATO a aprobat implementarea scutului antirachetă în Europa, în anul 2010, cu intenția de a combate amenințarea tot mai mare pe care o reprezentau pentru Occident Coreea de Nord și Iranul. Mai exact, de la Washington a fost vehiculată mereu ideea că acest mecanism a fost implementat pentru apărare împotriva atacurilor venite din afara Europei.
Scutul antirachetă al NATO este un sistem de apărare bazat pe o serie de radare și nave cu capacitatea de a identifica și distruge rachete prin lansarea de rachete interceptoare. Toate operațiunile sale sunt direcționate de la baza aeriană situată în Ramstein (Germania), dar radarul principal este situat în Turcia.
Când acest radar detectează o rachetă balistică intercontinentală care se îndreaptă spre teritoriul NATO, o rachetă interceptoare este lansată de la una dintre bazele NATO de pe teritoriul european pentru a-i respinge traiectoria și a o distruge. Aceste baze sunt situate în Deveselu (România), Rezikowo (Polonia) și Rota (Spania).
În urma anexării Crimeii de către Rusia în 2014, NATO a activat în 2016 scutul antirachetă și pentru aceasta a instalat echipamente navale americane la baza terestră din România. Ulterior și treptat, în orașul Rota din Cadiz au fost dislocate și crucișătoare antirachetă.
După cum explică portalul de divulgare geopolitică Ordinea Mondială, "scutul era de așteptat să fie pe deplin operațional până la sfârșitul anului 2018, deja cu Donald Trump președinte, odată cu implementarea sa în Polonia, lângă provincia rusă Kaliningrad. Cu toate acestea, problemele legate de construirea lui au amânat activarea acestuia până în 2022, sub președinția lui Joe Biden".
Până acum, răspunsul Rusiei la scutul antirachetă dezvoltat de NATO a fost dezvoltarea de rachete hipersonice, care datorită vitezei mari sunt aproape imperceptibile.
În comunicatul emis de Ministerul rus al Apărării pe 20 aprilie se arată că "racheta Sarmat este cea mai puternică rachetă cu cea mai mare rază de acțiune din lume".
Potrivit Kremlinului, Sarmat va intra în serviciul forțelor strategice rusești în regiunea siberiană Krasnoiarsk odată ce programul de testare va fi încheiat, înlocuind cea mai puternică rachetă din lume, RS-20B Voevoda, clasificată de NATO ca SS- 18 sau Satan.
Actualul RS-28 Sarmat poate atinge o țintă aflată la 17.000 de kilometri, potrivit Rusiei, care, miercuri, și-a arătat lumii mușchii armelor sale, mai arată sursa citată.