Primul an în care România nu a produs plante modificate genetic
Pentru prima data de la aderarea României la Uniunea Europeană, suprafaţa cultivată cu plante modificate genetic pe plan local a ajuns zero,
Singura plantă modificată genetic permisă de UE spre cultivare, un porumb rezistent la insecte lepidoptere, produs de compania americană Monsanto, a dispărut cu totul de pe teritorul României. Înainte de aderarea la UE, România cultiva peste 137.200 de hectare cu soia modificată genetic, iar în 2008 suprafaţă cultivată cu porumb modificat genetic era de peste 6.000 de hectare.
Pentru prima data de la aderarea României la Uniunea Europeană, suprafaţa cultivată cu plante modificate genetic pe plan local a ajuns zero, arată un raport realizat pe Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA).
Singura plantă modificată genetic permisă de Comisia Europeană, porumbul MON 810 rezistent la insecte lepidoptere, a fost introdusă în culturi tot mai puţin până anul trecut când mai era prezentă pe numai 2,5 hectare la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni din judeţul Neamţ.
Acum, MON 810 produs de compania americană Monsanto a dispărut din câmp, deşi România se află printre statele care nu au interzis producţia de plante modificate genetic pe teritoriul lor. Într-o situaţie similară se mai află patru state (Irlanda, Suedia, Finlanda, Estonia) şi două regiuni (Flandra din Belgia şi Anglia din Regatul Unit al Marii Britanii), ţări care permit cultivarea organismelor modificate genetic, dar nu au astfel de suprafeţe din motive precum condiţiile climatice nepotrivite, ameninţarea cu proteste sau diverse poedici administrative, scrie economica.net.