Primarul din Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu, condamnat la patru ani de închisoare
Primarul municipiului Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu, a fost condamnat definitiv, miercuri, de Curtea de Apel Bucureşti, la patru ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de luare de mită.
Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care a contestat condamnarea lui Frâncu, de către Tribunalul Bucureşti, la patru ani de închisoare cu suspendare, şi a decis ca primarul municipiului Râmnicu Vâlcea să execute pedeapsa.
Instanţa a mai dispus ca din pedeapsa de patru ani să fie scăzută perioada în care Emilian Frâncu a fost arestat preventiv, respectiv din 25 aprilie până în 17 septembrie 2013.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, Frâncu urmând să fie încarcerat pentru executarea pedepsei.
În 17 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Emilian Frâncu la patru ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită, primarul fiind eliberat atunci după cinci luni de închisoare. Decizia instanţei a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti, care miercuri a dat o decizie definitivă în acest dosar.
Emilian Frâncu a revenit la Primăria Râmnicu Vâlcea în 19 septembrie 2013, el declarând atunci că nu va demisiona din funcţie şi că va continua proiectele începute în oraş.
Potrivit procurorilor DNA, la începutul anului 2013, Primăria Râmnicu Vâlcea a încredinţat unei firme de arhitectură un proiect cu denumirea "Reorganizarea şi amenajarea spaţiului public central din municipiul Râmnicu Vâlcea", având ca obiect amenajarea unei pieţe publice, a unei parcări subterane şi a unui pasaj pietonal. Costul serviciilor de proiectare a fost stabilit la aproximativ 200.000 de euro.
Primarul din Râmnicu Vâlcea a fost denunţat de administratorul firmei de arhitectură, după ce Frâncu i-ar fi cerut 20.000 de euro, respectiv 10 la sută din suma de 200.000 de euro atribuită pentru contractul de prestări de servicii. Frâncu a condiţionat semnarea actelor privind încheierea, derularea şi executarea contractului de prestări servicii de acordarea sumei de 20.000 de euro, au notat procurorii în rechizitoriu.
După finalizarea lucrărilor menţionate în contractul de prestări servicii şi după plata unei prime tranşe din banii datoraţi de Primăria Râmnicu Vâlcea, în 22 aprilie 2013, Emilian Frâncu i-a cerut administratorului firmei să îi dea, printr-un intermediar, 50.000 de lei. De această dată, Frâncu a condiţionat semnarea documentele pentru cea de-a doua tranşă care trebuia acordată firmei pentru serviciile al căror beneficiar era Primăria Râmnicu Vâlcea de acordarea acestei sume, au mai arătat procurorii.
Mai mult, Frâncu i-a cerut administratorului firmei 40.000 de lei, după plata ultimei tranşe pentru prestarea serviciilor, iar pentru a ascunde provenienţa banilor, a propus încheierea unui contract de sponsorizare.
În 25 aprilie 2013, Emilian Frâncu a fost prins în flagrant, după ce a primit de la administratorul firmei de arhitectură, prin intermediar, cei 50.000 de lei ceruţi.
Frâncu a susţinut în faţa instanţei că banii nu îi erau destinaţi şi că ar fi încercat să obţină o sponsorizare pentru evenimentele legate de împlinirea a 625 de ani de la atestarea oraşului Râmnicu Vâlcea.
Potrivit unor surse judiciare, în dosarul lui Frâncu ar exista o înregistrare ambientală între primar şi administratorul firmei de arhitectură. În înregistrarea aflată la dosar, Frâncu îi îndică arhitectului locul în care să fie lăsaţi banii conveniţi, respectiv la secretariatul unei televiziuni locale care aparţine familiei edilului. De altfel, flagrantul în acest caz a fost realizat la sediul televiziunii, banii fiind găsiţi în secretariat.
În februarie 2013, Primăria Râmnicu Vâlcea, în colaborarea cu Ordinul Arhitecţilor din România şi în parterneriat cu filiala teritorială Sibiu - Vâlcea, a lansat un concurs cu premii pentru cele mai bune soluţii de "Reorganizare şi amenajare a spaţiului public central din municipiul Râmnicu Vâlcea". Din cele 19 proiecte depuse, 17 au fost acceptate să intre în concurs. Câştigătorul premiul întâi, în valoare de 4.500 de euro, a fost desemnat proiectul "Simbol de identitate" al arhitectului Sorin Dragoş Popescu, din Bucureşti.