Primarul din Caracal: Eu nu am auzit de clanuri în orașul nostru
Caracalul este un oraș liniștit, a declarat vineri Liviu Radu, primarul municipiului Caracal, la Realitatea TV. Edilul nu a auzit niciodată să existe clanuri interlope în oraș: "Dacă dumneavoastră știți mai bine din București aceste lucruri, hai să verificăm", a mai spus primarul orașului în care se presupune că au avut loc mai multe crime oribile în ultima perioadă.
"Caracal e un oraș liniștit. Eu nu am auzit de clanuri în orașul nostru. Am auzit din mass-media, hai să verificăm aceste informații. Eu reprezint cetățenii din oraș, aici nu s-a vorbit niciodată despre clanuri interlope. Dacă știți dvs. mai bine din București aceste lucruri hai să verificăm", a declarat la Realitatea TV Liviu Radu, primarul municipiului Caracal.
Presa centrală a relatat în ultimele zile despre existența mai multor clanuri interlope în județul Olt. Mai mult, într-o investigație a jurnaliștilor de la Libertatea de vineri, căutarea Alexandrei a fost coordonată de clanuri de interlopi care i-au trimis pe polițiști la adrese greșite.
Șefii poliției din Olt au dat ponturi secrete și importante din anchetă tocmai clanurilor de interlopi.
Întrebat de ce nu au fost montate camere de luat vederi în Caracal, cum au cerut de mai mulți ani locuitorii orașului, primarul a răspuns că aceste camere au fost deja achiziționate, dar se află într-un depozit din primărie.
"Camerele au fost cumpărate pe 22 decembrie, cu fonduri de la Consiliul județean, au fost plătite în aprilie, deci am intrat în posesia lor în primăvară, am vrut urma să le amplasăm, dar montajul depășea limita noastră bugetară. Camerele sunt în depozit la primărie. Au existat în discuție din 2017, dar nu am găsit bani, costau cam 7 mld lei vechi, e vorba și de fibra optică, de studiu de fezabilitate etc. Acum suntem în procedură de licitatie pentru montaj, cam într-o lună și jumătate se vor monta", a mai spus primarul orașului Caracal.
De regulă informatorii dau ponturi poliției, iar ofițerii decid. În cazul Alexandrei, a fost exact invers: poliția a oferit numerele de telefon ale suspectului și alte informații secrete către grupările populate de infractori și care și-au împărțit Oltenia, arată analiza Libertatea.