Primăria din Madrid, în căutarea rămăşiţelor pământeşti ale scriitorului Miguel de Cervantes
Primăria din Madrid va finanţa un proiect ce vizează localizarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Miguel de Cervantes, creatorul celebrului personaj Don Quijote, la aproape 400 de ani de la moartea scriitorului, cu scopul de "a achita o datorie foarte importantă faţă de prinţul literelor din Spania".
"Găsirea mormântului lui Cervantes va contribui la achitarea unei datorii foarte importante faţă de prinţul literelor din Spania, faţă de personalitatea din Spania care a lăsat, probabil, cea mai profundă amprentă în istoria umanităţii", a declarat joi Jose Francisco Garcia, directorul general al Patrimoniului cultural al primăriei din Madrid, citat de AFP.
Publicat în două părţi, în 1605 şi 1615 în cadrul primelor ediţii, "«Don Quijote» a avut un impact şi o influenţă universale".
"Pentru oraşul Madrid, găsirea rămăşiţelor pământeşti ale scriitorului reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte culturale pe care le putem iniţia în acest moment", a adăugat Jose Francisco Garcia. "Însă trebuie să rămânem prudenţi în aşteptarea rezultatelor primelor studii", a spus el.
Născut în 1547, în oraşul universitar Alcala de Henares, în apropiere de Madrid, Miguel de Cervantes şi-a petrecut ultimii ani din viaţă într-un cartier din centrul capitalei spaniole, redenumit în zilele noastre "Barrio de las Letras" sau "Cartierul Literelor", ca un omagiu adus personalităţilor care au locuit acolo: Cervantes, dar şi Lope de Vega, şi marii rivali literari din Secolul de aur spaniol, Francisco de Quevedo şi Luis de Gongora.
Acel cartier se remarca în epocă "prin numărul mare de membri din lumea spectacolului şi a boemiei, alături de scriitori de toate genurile, care trăiau şi se întâlneau acolo", potrivit istoricului Fernando de Prado, cel care a propus primăriei madrilene proiectul de identificare a mormântului lui Cervantes.
Autorul lui "Don Quijote" a fost înmormântat în acest cartier în aprilie 1616, în mănăstirea călugăriţelor din Ordinul Trinitarian. Nu se cunoaşte însă locul exact în care se află mormântul, pierdut de-a lungul istoriei şi din cauza lucrărilor de mărire a acelei mănăstiri cu faţade din cărămizi roşii.
Timp de mulţi ani, a fost dificil să se efectueze săpături în acel loc, în care trăiesc în continuare călugăriţe. Totodată, biserica din respectivul loc este inclusă în patrimoniul cultural al oraşului încă din 1921. "Tehnologia a avansat suficient pentru ca noi să putem să garantăm de acum înainte că un studiu realizat cu ajutorul geo-radarului poate să determine suficient de precis locul în care sunt îngropate rămăşiţe umane", a explicat Jose Francisco Garcia.
Primăria din Madrid a alocat o sumă cuprinsă între 12.000 de euro şi 14.000 de euro pentru prima etapă a acestei analize istorice, apoi pentru căutările cu geo-radarul, care vor demara în săptămânile următoare.
"Astfel, înainte de sosirea verii, va trebui să tragem concluziile necesare pentru a şti dacă vom putea să începem căutările arheologice", a spus Jose Francisco Garcia. "Avem autorizaţia semnată de proprietari, congregaţia călugăriţelor, ca şi pe aceea eliberată de regiunea administrativă Madrid".
Săpăturile vor fi începute doar dacă cercetătorii reuşesc să localizeze rămăşiţe umane într-o zonă clar definită.
Cel puţin alte două persoane au fost înhumate în acele locuri, spune Fernando de Prado, care a narat în raportul său felul în care a fost înmormântat Cervantes, care a murit pe 22 sau pe 23 aprilie 1616, potrivit istoricilor.
"Înfăşurat într-o sutană a ordinului franciscan, în care se înrolase cu puţin timp înainte de a muri, într-un sicriu modest, cu mâinile pe piept ţinând un crucifix din lemn şi cu chipul descoperit (...), a fost condus pe ultimul său drum, sâmbătă, 23 aprilie, în ceea ce era fără îndoială cea mai modestă mănăstire din Madrid".
Pentru antropologi, cercetarea care va urma va fi uşoară: "Ni se spune că vom putea să determinăm de o manieră fiabilă dacă rămăşiţele pământeşti aparţin lui Miguel de Cervantes, datorită caracteristicilor speciale ale scriitorului", supranumit "Pinguinul din Lepanto", după ce a fost rănit în zona pieptului şi a rămas cu o pareză la nivelul mâinii stângi, în timpul legendarei bătălii navale de la Lepanto (1571), câştigată de Sfânta Alianţă în faţa turcilor.
"Cervantes nu a mai putut să îşi folosească acea mână timp de 45 de ani. Un antropolog poate să identifice acest tip de leziune osteologică, care va servi drept dovadă pentru a-l identifica", a adăugat Fernando de Prado.
Miguel de Cervantes Saavedra a fost un romancier, poet şi dramaturg spaniol, considerat un simbol al literaturii spaniole, este în primul rând cunoscut ca autor al romanului "El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha", ("hidalgo" este un reprezentant al micii nobilimi), considerat primul roman european modern şi una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale. Miguel de Cervantes a fost supranumit "Principele ingeniozităţii".
UNESCO a declarat, în 1995, ziua de 23 aprilie - data morţii lui Miguel de Cervantes - Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor.