Președintele Iohannis, despre proiectul BRUA: România își dovedește capacitatea de a-și valorifica poziția geostrategică, mixul energetic și resursa umană calificată

În context, Iohannis a arătat că țara noastră trebuie să beneficieze cu adevărat de resursele pe care le are, resurse care "trebuie exploatate inteligent, corect și eficient".

"Suntem aproape de finalul unui an greu, marcat puternic de efectele pandemiei de COVID-19. Criza nu a luat sfârșit, dar avem speranța că dacă rămânem hortărâți în măsurile pe care le-am luat, o vom finaliza cu bine", a spus președintele.

Potrivit șefului statului, proiectul BRUA este cel mai ambițios proiect din domeniul energiei și a fost realizat în bună masură și cu fonduri UE: „Este o realizare deosebită, cu o încărcătură simbolică și prin faptul că marchează, în pragul Zilei Naționale, îndeplinirea unui obiectiv extrem de important pentru România. Anul trecut, cu ocazia unei alte inaugurări în cadrul proiectului BRUA, am decorat Transgaz. Vizita de azi e o confirmare a ce am spus atunci: Transgaz e o companie matură, aflată pe drumul dezvoltării la scară regională și capabilă de rezultate valoroase".

Potrivit președintelui României, gazoductul Ungheni-Chișinău este un alt proiect major de investiții, strategic pentru România și Republica Moldova. "România își dovedește capacitatea de a valorifica în mod corect poziția geostrategică, mixul energetic diversificat și resursa umană calificată. Felict întreaga echipă Transgaz și aștept vești bune legate de proiecte care să apropie România de statutul de hub", a mai spus șeful statului.

Pe de altă parte, Iohannis a tras uns emnal de alarmă, spunând că, deși România este al doilea mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, cu toate acestea jumătate dintre gospodării sunt încălzite în continuare pe lemne, folosind instalații vechi, fapt ce pune în pericol viața românilor, dar și poluează.

Vă reamintim ca proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.

Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică.

Tronsonul românesc al conductei ar fi trebuit finalizat în decembrie 2020 şi a necesitat o investiţie totală de 480 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.