MENIU

Premiul Nobel pentru Pace pe 2022 ar putea merge în Ucraina, Rusia, Belarus - Zelenski, Navalnîi, Tihanovskaia, pe LISTA scurtă

Premiul Nobel pentru Pace pe 2022 ar putea merge în Ucraina, Rusia, Belarus Foto: CNN.com

Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2022 este decernat în plin război în Ucraina. Laureatul Nobel pentu Pace urmează să fie anunțat în scurt timp de Comitetul din Norvegia, la ora 12.00, ora României. Printre favoriții din acest an, marcat de criza economică, energetică, de războiul din Ucraina și de postpandemie, s-ar număra chiar liderul de la Kiev - Volodimir Zelenski, dar și rusul Aleksei Navalnîi, oponentul lui Vladimir Putin, ca și lidera opoziției regimului lui Lukașenko - Svetlana Tihanovskaia, sau Papa Francisc.

Premiul Nobel pentru Pace este acordat vineri în Norvegia, în timpul celui mai mare război din Europa din ultimele șapte decenii. Acordarea premiului pentru pace reprezintă un îndemn la speranță în vremuri atât de tulburi. Însă experții în domeniile păcii și securității avertizează că imaginea geopolitică sumbră poate crea confuzie în acest an, în alegerea laureatului Nobel pentru 2022.

„Uneori, este greu să ne dăm seama cine ar putea primi premiul, deoarece există atât de mulți candidați posibili, dar și pentru că în acest an este atât de puțin bine legat de pace și securitate”, a spus Dan Smith, directorul Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), pentru CNN.

LISTA scurtă de favoriți la Premiul Nobel pentru Pace

Totuși impactul războiului din Ucraina ar putea să-și pună amprenta în acordarea Premiului Nobel pentru Pace. Decizia Comitetului Nobel din Norvegia este una din cele mai grele, complicate din ultima vreme,  în cazul Premiului pentru Pace, din cauza conflictului în curs de desfășurare al Rusiei în Ucraina.

În același timp, niciun premiu pentru pace nu a fost acordat în majoritatea anilor din Primul Război Mondial și din cel de-al Doilea Război Mondial, precum și în alți ani.

Președintele ucrainean Volodimr Zelenski s-ar afla pe lista favoriților la multe case de pariuri pentru Nobelul pentru Pace. Dar și poporul ucrainean și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), care a ajutat persoanele strămutate din cauza războiului, ar putea figura pe listă, crede Dan Smith, directorul Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm.

Premiul a fost deseori acordat pentru a evidenția alte conflicte în desfășurare sau pentru a oferi speranță atunci când lumea s-a aflat în timpuri sumbre.

Această întrebare va fi fost în centrul atenției factorilor de decizie din Oslo, Norvegia, care au fost însărcinați să aleagă un simbol al păcii, chiar dacă o țară învecinată se află în război în acest moment pe continentul european.

Conflictul „ar cântări enorm în mintea lor. Uneori, premiul este despre trimiterea unui mesaj într-un sens destul de specific”, a spus Smith. El a evocat premiul din 1993 pentru Nelson Mandela și Frederik Willem de Klerk, care la acea vreme negociau pentru primele alegeri deschise din Africa de Sud după încheierea apartheidului.

„Acest proces era în desfășurare și comitetul de la acea vreme a vrut să-l influențeze”, a explicat el.

Dar cotele caselor de pariuri sunt rareori un ghid de încredere pentru învingător, spun experții, deoarece tind să exagereze relevanța evenimentelor de actualitate.

Totuși, un premiu care este prea adânc legat de în conflictul din Ucraina este considerat puțin probabil.

„Zelenski este un lider de război, iar ceea ce se întâmplă în acest moment este război. Poți admira sau nu acțiunea pe care o întreprinde, dar este vorba despre război și apărarea armată a țării sale. Este un lucru ce ar trebui respectat în sine”,  a spus Smith. 

„Sperăm că războiul se va termina și vor face pace. Dacă Zelenski sau altcineva poate contribui la realizarea acestei păci, atunci va fi timp să recunoaștem această realizare enormă”, a mai adăugat acesta.

Și alți critici ai regimului rus și al aliaților săi ar putea pe lista scurtă a candidaților la Premiul Nobel pentru Pace din cest an, maai scrie CNN.

Aleksei Navalnîi, criticul dur de la Kremlin și liderul opoziției, care a fost condamnat la închisoare pentru acuzații de fraudă de un tribunal de la Moscova, se află în fruntea favoriților mai multor specialiști. Navalnîi este cel mai activ critic intern al președintelui rus Vladimir Putin, iar opiniile sale divergente aproape că l-au costat viața. El a fost otrăvit cu agent chimic în 2020, un atac pentru care mai mulți lideri occidentali și Navalnîi însuși dau vina direct pe Kremlin. Însă Rusia, regimul lui Putin continuă să nege și respinge orice implicare. Navalnîi a revenit în Moscova, după aproape jumătate de an în Germania, unde s-a recuperat după otrăvirea cu Noviciok. A fost arestat imediat și de atunci este în închisoare.

„Navalnîi este un erou, dar este un lider politic” a mai spus Smith, care a sugerat că, fiind întemnițat, șansa lui de a face pace în lumea reală poate fi considerată ca prea mică.  

Liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, este, de asemenea, printre favoriții Premiului Nobel din acest an și este percepută în general ca o concurentă puternică.

Comitetul Nobel din Norvegia, care atribuie Premiul Nobel pentru Pace, a precizat că a primit 343 de candidaturi în acest an, dintre care 251 de persoane şi 92 de organizaţii. Numărul candidaturilor din acest an la Nobelul pentru Pace ocupă locul al treilea în clasamentul din toate timpurile, care a început să fie întocmit în 1901.

Lista este secretă, dar, potrivit agenţiei Reuters, activista pentu mediu Greta Thunberg, cercetătorul şi jurnalistul britanic David Attenborough, ministrul de externe din Tuvalu, Simon Kofe, şi gruparea Fridays for Future sunt, de asemenea, nominalizaţi la Premiul pentru Pace din acest an. Papa Francisc a fost nominalizat de fostul ministru norvegian pentru dezvoltare internaţională, Dag Inge Ulstein, pentru contribuţia la rezolvarea crizei climatice.

Dar și organizaţii internaţionale ca agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Fondul ONU pentru Copii (UNICEF), Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (ICRC) sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Printre propunerile dezvăluite de parlamentari norvegieni se mai numără: Curtea Penală Internaţională de la Haga; organizaţia WikiLeaks şi Chelsea Manning; NATO; activista iraniană pentru drepturile omului Masih Alinejad; organizaţia umanitară CARE International; Consiliul Arctic - forum interguvernamental pentru cooperarea între ţările din zona arctică.

În anii anteriori, premiile pentru Pace au fost acordate Mariei Ressa şi lui Dmitri Andreyevich Muratov "pentru eforturile lor în slujba libertăţii de exprimare, care este o precondiţie a democraţiei şi dezvoltării durabile" (2021) şi Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU pentru "eforturile sale de luptă împotriva foametei, pentru contribuţia la îmbunătăţirea condiţiilor de pace în zonele afectate de conflicte şi pentru că a jucat un rol esenţial în eforturile de a împiedica utilizarea foametei ca armă de război" (2020), conform site-ului www.nobelprize.org., relatează Agerpres.

Primul Premiu Nobel pentru Pace a fost acordat în 1901, în comun, fondatorului Crucii Roşii, Henry Dunant, şi conducătorului primei mişcării franceze pentru pace (Société française pour l'arbitrage entre nations), Frederic Passy.

Premiul nu a fost atribuit în anii: 1914-1916, 1918, 1923, 1924, 1928, 1932, 1948, 1955-1956, 1966-1967 şi 1972.

Distincţia a fost acordată de 102 ori, pentru 137 de laureaţi: 91 de bărbaţi, 18 femei şi 25 de organizaţii. Cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace este Malala Yousafzai, care a avut 17 ani în anul acordării premiului (2014). Cel mai în vârstă laureat al Premiului Nobel pentru Pace este Joseph Rotblat, care avea în momentul acordării 87 de ani (1995).