Premiul Nobel pentru Fizică, acordat pentru studiul găurilor negre. Care sunt laureații din acest an
Premiul Nobel pentru Fizică 2020 a fost câștigat de trei cercetători pentru studii privind găurile negre. Este vorba de britanicul Roger Penrose, germanul Reinhard Genzel și americanca Andrea Ghez. Anunțul a fost făcut marți, 6 octombrie, de Comitetul Nobel, la Stockholm.
Britanicul Penrose a câștigat premiul pentru faptul că a descoperit că "formarea unei găuri negre este o predicție solidă a teoriei relativității generale", în timp ce germanul Genzel și Ghez, din SUA, au fost recompensați pentru "descoperirea unui obiect supermasiv în centrul galaxiei noastre", a explicat juriul Nobel.
Anul trecut, premiul Nobel pentru Fizică a fost câștigat de cercetătorii James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz, pentru “noi perspective privind locul nostru în univers”.
Nobelul pentru Fizică 2018 a fost obținut de francezul Gérard Mourou – cunoscut în România ca „părintele științific al laserului de la Măgurele”, alături de americanul Arthur Ashkin și de canadianca Donna Strickland, pentru invenții inovatoare în domeniul fizicii laser.
Dintre cei 210 oameni de știință care au primit Nobelul pentru Fizică în secolul care a trecut de la primele premii Nobel, doar două au fost femei: Marie Curie și Maria Goeppert-Mayer.
Cel mai tânăr laureat nu doar în Fizică, ci al tuturor premiilor Nobel, a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani în 1915 când a primit prestigioasa distincție, alături de tatăl său, iar la polul opus se află Arthur Ashkin care avea 96 de ani, în 2018, când a primit premiul, scrie Agerpres.
Primul Premiu Nobel pentru fizică i-a fost înmânat, în 1901, lui Wilhelm Röntgen, pentru descoperirea razelor X.
Laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică
Printre laureații Nobelului în domeniul fizicii, de-a lungul istoriei de peste 100 de ani a premiului, s-au numărat: Max Planck (1918, pentru descoperirea energiei cuantice); Albert Einstein (1921, pentru descoperirile privind teoria fizicii, precum şi pentru descoperirea legii efectului fotoelectric); Niels Bohr (1922, pentru investigaţiile asupra structurii atomului şi a radiaţiilor emanate de acesta); Wolfgang Pauli (1945, pentru descoperirea Principiului de excludere, numit şi Principiul Pauli); John C. Mather şi George F. Smoot (2006, pentru descoperirea formei de materie neagră şi a caracteristicii anizotropice a radiaţiei cosmice de fundal); Yoichiro Nambu, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa (2008, pentru descoperirile în domeniul fizicii particulelor); Saul Perlmutter, Brian Schmidt şi Adam Riess (2011, pentru descoperirea faptului că Universul este în expansiune accelerată, prin observarea supernovelor îndepărtate); belgianul Francois Englert şi britanicul Peter Higgs, în 2013, pentru descoperirea teoretică a necesităţii existenţei unei particule care să confere masă tuturor celorlalte particule subatomice, potrivit Agerpres.
Mâine, miercuri, 7 octombrie, va fi anunțat Premiul Nobel pentru Chimie. Nobelul pentru Literatură se anunță în 8 octombrie, Mircea Cărtărescu fiind printre cei cinci candidați favoriți, iar Nobelul pentru Pace o zi mai târziu, pe 9 octombrie, potrivit www.nobelprizemedicine.org.
„Sezonul” Nobel a început luni, 5 octombrie, a fost acordat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Doi cercetători americani, Harvey J. Alter and şi Charles M. Rice şi unul originar din Marea Britanie, Michael Houghton, au fost desemnaţi câştigătorii Premiului Nobel pentru Medicină sau Fiziologie, în 2020, pentru activitatea lor în identificarea virusului Hepatitei C, a anunţat, luni, la Stockholm, preşedintele Comitetului Nobel, Thomas Perlmann.