PREMIILE GOPO 2014. Poziţia copilului, PREMIUL GOPO pentru cel mai bun film

Luminiţa Gheorghiu a câştigat premiul pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal, pentru partitura din "Poziţia copilului", la cea de-a opta ediţie a galei Gopo, care are loc luni seară, la Opera Naţională Bucureşti.
Acesta este cel de-al doilea premiu Gopo din cariera Luminiţei Gheorghiu, aflată la a doua nominalizare.

Anul acesta, pentru acelaşi premiu au mai fost nominalizate Diana Avrămuţ, pentru interpretarea din "Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism", Ioana Flora, pentru partitura din lungmetrajul regizat de Dan Chişu "Deja Vu", Ioana Anastasia Anton, din filmul "Domnişoara Christina", şi Ana Ularu, pentru interpretarea din "O vară foarte instabilă". Distincţia i-a fost înmânată Luminiţei Gheorghiu de către actorul Dan Nuţu.

La primirea distincţiei, Luminiţa Gheorghiu le-a felicitat pe celelalte actriţe nominalizate la aceeaşi categorie. "Mi s-a acordat mie acest premiu drept consolare pentru că m-am întors cu mâinile goale de la Premiile Academiei Europene de Film", a spus Luminiţa Gheorghiu.

Luminiţa Gheorghiu a impresionat publicul şi criticii de specialitate cu rolul din filmul "Poziţia copilului", un lungmetraj care a fost recompensat cu marele trofeu - Ursul de Aur - la ediţia din 2013 a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. Totodată, Luminiţa Gheorghiu, interpreta rolului principal în "Poziţia copilului", a primit premiul Bayard d'Or pentru cea mai bună actriţă la Festivalul de Film de la Namur.

Pentru rolul din "Poziţia copilului", Luminiţa Gheorghiu a fost şi nominalizată la categoria "cea mai bună actriţă" de la Festivalul de Film de la Berlin 2013. De asemenea, Luminiţa Gheorghiu a fost nominalizată şi la premiile decernate de Academia de Film Europeană (EFA) în 2013, la categoria "cea mai bună actriţă", tot pentru partitura din "Poziţia copilului". Anul trecut, premiul Gopo pentru cel mai bun rol principal feminin nu a fost decernat.

Victor Rebengiuc a câştigat premiul pentru cel mai bun actor într-un rol principal, pentru cel din filmul "Câinele japonez", la cea de-a opta ediţie a galei Gopo, care are loc luni seară, la Opera Naţională Bucureşti. Acesta este al doilea premiu Gopo din cariera lui Victor Rebengiuc.

La aceeaşi categorie au mai fost nominalizaţi Adrian Titieni, pentru rolul din "Domestic", Gheorghe Ifrim, pentru interpretarea din "Domestic", Igor Babiac, pentru rolul din filmul "La limita de jos a cerului", şi Dan Chiorean, pentru interpretarea din pelicula "Rocker".

Anul trecut, premiul Gopo pentru cel mai bun actor în rol principal i-a revenit lui Şerban Pavlu, pentru "Toată lumea din familia noastră".

Călin Peter Netzer a câştigat premiul pentru cel mai bun regizor, pentru filmul "Poziţia copilului", la cea de-a opta ediţie a galei Gopo, care are loc luni seară, la Opera Naţională Bucureşti.

La gala Gopo 2014, Călin Peter Netzer a câştigat şi premiul pentru cel mai bun scenariu, alături de Răzvan Rădulescu, tot pentru filmul "Poziţia copilului".

La categoria cel mai bun regizor au mai fost nominalizaţi Tudor Cristian Jurgiu - "Câinele japonez", Corneliu Porumboiu - "Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism", Igor Cobileanski - "La limita de jos a cerului" şi Marian Crişan - "Rocker". Anul trecut, premiul pentru cea mai bună regie i-a revenit lui Radu Jude, pentru filmul "Toată lumea din familia noastră".

Regizorul Nicolae Mărgineanu a primit premiul pentru întreaga activitate la cea de-a opta ediţie a galei Gopo, care se desfăşoară luni seară, la Opera Naţională Bucureşti. Distincţia i-a fost înmânată lui Nicolae Mărgineanu de actorul Victor Rebengiuc.

"Mulţumesc actorilor cu care am colaborat, pentru că ei sunt în faţă întotdeauna, şi membrilor echipelor de filmare care m-au ajutat", a spus Nicolae Mărgineanu la primirea premiului.

Născut în anul 1938, la Cluj, Nicolae Mărgineanu a absolvit cursurile Institutului de Teatru şi Cinematografie "I. L.Caragiale", în 1968, secţia Imagine film. După o bogată activitate ca operator de film, din 1978 s-a dedicat regiei, devenind unul dintre regizorii de referinţă ai filmului românesc. Din 1990 a devenit şi producător de film. De-a lungul timpului, a semnat imaginea pentru opt lungmetraje.

Nicolae Mărgineanu a cochetat prima dată cu regia de film prin intermediul docudramei "Mai presus de orice" (1978, coregizat cu Dan Piţa) şi, un an mai târziu, graţie lungmetrajului de ficţiune "Un om în loden", ecranizare a romanului "Moartea vine pe bandă de magnetofon", de Haralamb Zincă, a primit premiul ACIN pentru debut. Nicolae Mărgineanu a revenit la Costineşti de încă patru ori, primind premiul pentru regie în 1986, cu "Pădureanca", ecranizare după nuvela cu acelaşi titlu de Ioan Slavici, şi în 1988, cu "Flăcări pe comori", ecranizare după romanul "Arhanghelii", de Ioan Agârbiceanu. De asemenea, premiul pentru scenariu l-a primit în 1991, cu "Undeva în Est", inspirat din romanul "Feţele tăcerii", de Augustin Buzura, iar premiul special al juriului în 1994, cu "Priveşte înainte cu mânie", lansat în secţiunea Panorama a Festivalului de la Berlin şi laureat cu marele premiu la Cinema de la Pesaro şi cu Delfinul de Argint şi premiul FIPRESCI la Troia, în Portugalia.

Alte filme de ficţiune realizate de acesta sunt: "Faimosul paparazzo", selectat în competiţia de la Moscova şi propunere a Asociaţia Criticilor de Film din România pentru Oscarul pentru film străin, "Binecuvîntată fii, închisoare", laureat cu premiul juriului pentru contribuţie artistică şi cu menţiunea specială a juriului ecumenic la Montreal, "Logodnicii din America" şi "Schimb valutar", recompensat cu menţiune specială a juriului la Montpellier şi premiul pentru interpretare masculină (Cosmin Seleşi) la Tetouan.
În ultimii ani, regizorul s-a concentrat în special pe filmul documentar, lansând producţii ca "Amfiteatre şi închisori" (2010), "Demascarea" (2011), "Părintele Arsenie Boca, omul lui Dumnezeu" (2012) şi "George Manu, rectorul din Zarca Aiudului" (2013). În prezent, pregăteşte un nou lungmetraj de ficţiune, "Poarta Albă".