”Bulversarea fiscală” a fost adoptată de Guvern, în ciuda protestelor sindicatelor și patronatelor

Avem ordonanță de urgență pentru ”Revoluția Fiscală”, dar nu avem răspunsuri de la Guvern, întrucât după modificările fiscale anunțate, 6 milioane de contracte de muncă sunt sub semnul întrebării.

Și asta pentru că cele mai importante modificări din Ordonanță vizează următoarele:

►mutarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat (actualmente salariatul plăteşte statului 16,5% din salariul brut, iar angajatorul 22,75%)

►scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri (salarii, chirii, dobânzi etc);

►reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25

►reducerea procentului de plată către Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75%;

►instituirea pentru companii a contribuţiei asigurătoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii (aşa-numita taxă de solidaritate);

►ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro.

Revoluția Fiscală este de doi lei. Nu de trei lei, cum spunea Iohannis

Dar Guvernul a fost avertizat încă de săptămâna trecută asupra riscurilor. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că ”revoluția fiscală” va aduce 3 lei în plus la salariu și a transmis Guvernului să renunțe la aceste măsuri fiscale care sunt ”cârpeli”. Doar că președintele nu era departe de adevăr. Miercuri, a făcut și Ionuț Mișa un calcul și a văzut că marile modificări aduc angajatului cu un salariu net de 2 244 de lei un plus de doar doi lei la salariul net, începând cu 2018, asta doar dacă crește salariul brut. Deci nu era revoluție fiscală de trei lei, ci de doi lei. 

Calculul lui Mișa. Revoluția Fiscală îți crește salariul net cu DOI LEI, doar dacă crește brutul

Trecerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) de la angajator la angajat ar trebui să aibă un impact de doar câţiva lei în ambele părţi, cu condiţia creşterii corespunzătoare a salariului brut, arată calculele prezentate miercuri de ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, într-o conferință de presă.

„Concret, la un salariu brut de 3.200 de lei în 2017 salariul net este de 2.244 de lei, impozitul este de 428 de lei (16%), contribuţiile salariatului sunt de 528 de lei (16,5%) şi contribuţiile angajatorului sunt de 728 de lei (22,75%). Din 2018, la un salariu brut de 3.840 de lei, salariul net va fi de 2.246 de lei, impozitul va fi de 250 de lei (10%), contribuţiile salariatului vor fi de 1.344 de lei (35%) şi contribuţiile angajatorului – de 86 de lei (2,25%)”, a explicat ministrul Ionuţ Mişa într-o conferinţă de presă.

Rezultă că salariatul va avea un câştig de 2 lei şi angajatorul tot un câştig de 2 lei, dar cu condiţia ca salariul brut să crească de la 3.200 la 3.840 de lei.

Ionuţ Mişa a încercat să explice, în aceeași conferință, cele mai importante modificări care îi așteaptă pe români.

Patronatele, sindicatele, contestatari

Toate patronatele, o parte din sindicate şi chiar preşedintele României au criticat vehement măsurile propuse de Executiv. Printre cele mai controversate măsuri se află transferul contribuțiilor de la angajator la angajat și taxa de solidaritate de 2,25% plătită de angajator din fondul de salarii. Dintre toate, transferul contribuţiilor pentru fondurile de sănătate și de pensii de la angajator la angajat, măsură apărată insistent de premierul Mihai Tudose, ridică semne de întrebare asupra unei garanţii că salariul net nu va scădea din ianuarie.

Pe înţelesul tuturor. Cum vor fi afectate salariile nete ale românilor de modificările fiscale

Potrivit noii legi a fiscalităţii, firmelor le va reveni sarcina să plătească o taxă de solidaritate de puțin peste 2% pentru fiecare salariu plătit. De la 1 ianuarie, va fi introdus un impozit suplimentar pentru o parte dintre companii – cel pe cifra de afaceri. 

Primarii nemulţumiţi, cu Firea în frunte

Premierul Mihai Tudose și liderul PSD, Liviu Dragnea, s-au întâlnit, marți dimineața, cu primarii nemulțumiți de "revoluția fiscală". Edilii spun că reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10% va avea un impact negativ substanțial în bugetul administraţiilor pe care le conduc. La ieşirea de la Guvern primarii Negoiţă şi Falcă au explicat că li s-au promis "măsuri compensatorii".

Primarul Negoiţă a explicat, la ieşirea de la şedinţă, că "Guvernul va compensa din buget propriu dacă încasările vor scădea sub anul în curs", iar primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a spus că "toată lumea se îndoieşte de rezolvarea problemei". 

"Scăderea impozitului pe venit ne afectează bugetele locale. Am convenit că vom avea măsuri în compensare, pentru 2018 nu vor scădea veniturile sub nivelul anului 2017 şi se va lucra inclusiv la cotă, de la 41,75% la 43%. Dacă nivelul de încasări scade sub anul în curs, guvernul va compensa din buget propriu.

Nu vor fi afectate bugetele pentru anul viitor. În prima jumătate a anului viitor ne vom vedea să stabilim cotele şi să evaluăm...se va face o colectare mai bună, vor creşte salariile. Dacă lucrurile vor suferi schimbări faţă de previzionări, vom face ajustări", a spus Negoiţă. 

Falcă, primarul Aradului: "Am convenit ca în primăvara anului viitor să facem o analiză mult mai clară a acestor efecte, ceea ce confirmă că toată lumea se îndoieşte de rezolvarea problemei.

E o compensare doar pentru anul 2018. Am cerut să fie crescută această cotă la 60% sau mult mai mult pentru administraţia locală. Cu pixul în mână am demonstrat că vom pierde bani care ar fi mers spre dezvoltare. Ni s-a promis că vor fi compensări ca veniturile pe venituri să nu scadă față de 2017 și cota a fost crescută la 43%", a concluzionat primarul. 

Măsura a fost contestată şi de primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, vicepreşdinte PSD.

„Acest pachet de modificări fiscale nu va aduce lucruri bune, ci dimpotrivă, pentru că vor fi bani mai puțini la buget, pentru investiții, ar fi o lovitură foarte mare pentru toate comunitățile", a spus Gabriela Firea.

Şeful Guvernului le-a promis edililor că va găsi o soluţie.