Povestea arhitectulului ceh al Casei Regale a României

În perioada februarie-aprilie 2014, Muzeul Național Peleș găzduiește expoziția temporară realizată la inițiativa Ambasadei Republicii Cehe în România, dedicată celui mai important arhitect al Casei Regale a României, Karel Líman. Demersul cultural itinerat la Castelul Peleș se dorește a fi o oglindă a activității arhitectului ceh, stabilit în anul 1884 în tânărul Regat al României.

Karel Líman s-a născut la 3 martie 1855, în Mlada Boleslav, Boemia, pe atunci provincie a Imperiului Austriac, într-o familie modestă, tatăl său fiind tâmplar. Pasiunea pentru prelucrarea lemnului, moștenită de la tatăl și de la bunicul său, studiile în domeniul arhitecturii însușite la Facultatea de Arte Frumoase din Praga și de la Bauakademie din Munchen au desăvârșit educația de profil a tânărului ceh.

Stabilit la Viena în jurul anului 1880, Líman acumulează experință prin colaborarea cu  atelierul de arhitectură Fellner&Hellmer din capitala Habsburgilor, contribuind la elaborarea planurilor Palatului Albert de Rothschild din Viena, realizate sub îndrumarea arhitectului Gabriel-Hippolyte Destailleur și a Casei de vânătoare a prințului Christian de Hohenlohe- Öhringen de la Javorina, Slovacia. Recomandat de Destailleur lui André Lecomte du Nouÿ, arhitect francez stabilit de asemenea în România, Líman este angajat al Serviciului de Arhitectură al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, în cadrul Comisiei Monumentelor istorice din România. În această calitate a participat la restaurarea bisericilor Sf. Nicolae, biserica Trei Ierarhi din Iași și a Bisericii episcopale de la Curtea de Argeș.

Începând cu anul 1894, Líman își desfășoară activitatea în serviciul Casei Regale a României, principalii săi comanditari fiind regele Carol I şi principesa (apoi regina) Maria, personalităţi din generaţii diferite, cu viziuni artistice diametral opuse.  În intervalul 1896-1914 a contribuit la definitivarea construcției și reamenajarea Castelului Peleș. În paralel, arhitectul a dezvoltat numeroase alte proiecte, precum  Cuibul Principesei (1894), Castelul Pelișor (1899-1903), 2 cabane maori la Pelișor și Cotroceni, extinderea Palatului Cotroceni, reamenajarea Cabanei Bahna Rusului din județul Argeș (1920-1925), casa prințului Carol din București de pe șoseaua Kiseleff,  cabana regelui Ferdinand de la Lăpușna din județul Mureș (1925-1926), Castelul Bran (1924-1929). 

În cadrul expoziției ,,Karel Líman, arhitectul ceh al Casei Regale a României” sunt etalate panouri fotografice reprezentative pentru creația arhitecturală  realizată de Líman. Imaginile realizate prin tehnici noi în arta ilustrației, precum panorame și perspective sferice tip ,,fish eye” reflectă  o nouă formă de citire a realizărilor arhitectului ceh.  Un segment ce aduce un plus de inovație acestei expoziții este constituit din documentele originale, scoase la lumină pentru prima dată din arhiva Castelului Peleș, ce poartă semnătura olografă a arhitectului Karel Líman, corespondența sa cu diverși furnizori ai Casei Regale a României, fotografii originale ale membrilor  familiei Líman și ale fiului său adoptiv , Constantin Ștefanovici, precum și planuri originale referitoare la contrucția Castelului Peleș, elocvente pentru creația celui care ,,niciodată nu neglijează un detaliu şi-şi pune tot sufletul în ceea ce face”, așa cum nota regina Maria.

Trecut în neființă la data de 29 iulie 1929, la Brașov, Karel Líman a fost înhumat în cripta familiei din țara natală, în orașul în care se născuse cu 74 de ani înainte, Mláda Boleslav.