Poți depăși fără să știi doza maximă de mangan. Dacă ai aceste simptome, mergi la medic
Manganul, mineral cu rol esenţial în formarea oaselor, a ţesuturilor de legătură, implicat în funcţionarea glandei tiroide, absorbtia calciului, normalizarea nivelului de zahar din sange, in functiile sistemului imunitar si in metabolizarea grasimii si carbohidratilor, poate fi foarte toxic dacă depăşeşte doza zilnică recomandată, adică aproximativ două miligrame pe zi la adulţi.
Până acum era cunoscut efectul nociv la persoanele care lucrează ca sudori sau în topitorii şi inhalează praf de mangan, expunându-se riscului de a face manganism. Simptomele sunt similare bolii Parkinson, adică tremurături, mers dificil, spasme ale muşchilor feţei, precedate de iritabilitate, agresivitate şi halucinaţii.
Inhalarea manganului poate duce de asemenea la leziuni pulmonare, putând cauza bronşită. Un proiect de cercetare finalizat luna trecută de Universitatea Santa Cruz din California a concluzionat că manganul poate sta la apariţia sindromului deficitului de atenţie, al hiperactivităţii la copii şi tineri.
Sute de copii cu niveluri ridicate de mangan în organism prezentau acest sindrom, prin urmare oamenii de ştiinţă au testat efectul mineralului asupra cobailor. Este primul studiu care a evidenţiat legătura dintre acest tip de deficienţe şi expunerea la mangan şi dă speranţe cercetătorilor pentru găsirea unui tratament eficient. Cea mai comună sursă de expunere la excesul de mangan este apa potabilă din fântâni.
O altă sursă sunt unele produse pe bază de soia administrate bebeluşilor ca substitut pentru laptele matern. Dereglările observate la cobaii expuşi au fost comparabile, ca amplitudine, cu disfuncția de atenţie observată la copiii cu ADHD, a afirmat unul dintre autorii cercetării, citat de site-ul Science Daily. Acelaşi profesor descoperise în alt studiu că manganul diminuează abilitatile motorii ale şoarecilor, ducând la deficienţe de coordonare şi dexteritate, adică simptome pe care le au şi unii copii cu ADHD. Oamenii de ştiinţă au constatat şi o reversibilitate a efectului, după eliminarea manganului, dar numai în situaţiile în care expunerea a fost minimă.
Prin urmare, o analiză a apei din fântâni s-ar impune la nivelul tuturor primăriilor, şi nu numai din cauza manganului, dar şi a compuşilor care conţin azot.
Totuşi, nu vă repeziţi să scoateţi vegelatele bogate în mangan din dietă, deoarece au valenţe terapeutice multiple. Este vorba despre nuci, seminte, avocado, stafide, spanac, broccoli, fasole, cereale integrale şi mazare. Dar nu recurgeţi la suplimente de mangan decât la indicaţia medicului!