POSTUL PAŞTELUI. Cum ţineau ţăranii români post acum 100 de ani
POSTUL PAŞTELUI. Cartofii sau barabulele, cum li se spune în Moldoiva, şi bostanii erau ingrediente de bază pentru diferite feluri de mâncăruri în perioadele de restricţii alimentare.
POSTUL PAŞTELUI. Un articol din anul 1903, publicat în revista de foclor „Şezătoarea” (Revistă pentru literatură şi tradiţiuni populare) prezintă, sub semnătura învăţătorului M. Lupescu modul de pregătire al unor mâncăruri de post în satele din nordul Moldovei.
POSTUL PAŞTELUI. Nouă astfel de feluri de mâncare sunt descrise de autor în articolul „Bucătăria ţăranului“, toate fiind bazate pe cartofi şi bostan. De la început, autorul ţine să precizeze că mai ales în satele din zona de munte, cartofii („barabulele“) sunt alimente de bază în zilele de post.
POSTUL PAŞTELUI. „Barabulele – bulughenele, piceucele, ori cartofii sînt tovarăşul mămăligei. În munte, cu mămăligă şi bulughene, petreci cu bine posturile, mai ales dacă gospodarul are şi un poloboc de curechiu. Barabulele se mînîncă coapte ori ferte, întregi ori hăcuite. Se cunosc după culoare: bulughene albe ori roşii; la gust: făinoase ori apoase. Cu barabule şi puţină făină se face şi mămăligă, mai ales în vreme de foamete“.
Citeşte mai multe aici.